Germania, "bolnavul" Europei? Cifrele care arată declinul "motorului economic" al continentului
În urmă cu 25 de ani, Germania a fost numită în presa internaţională "bolnavul" Europei. Reunificarea celor două Germanii, piaţa locurilor de muncă în stare fragilă şi încetinerea cererii de export au afectat grav economia, forţând şomajul la două cifre.
Abia o serie de reforme adoptate în anii 2000 au trimis Germania într-o eră de aur, transformând ţara în una de invidiat. Cu toate astea, în timp ce Germania prospera, restul lumii se transforma. Astfel că Germania a început din nou să rămână în urmă.
Cea mai mare economie a Europei s-a transformat dintr-un lider într-un întârziat. Între 2006 şi 2017, Germania şi-a depăşit competitorii economici şi a ţinut ritmul cu SUA. Astăzi, însă, Germania este în al treilea trimestru de stagflaţie şi ar putea fi singura economie majoră care se contractă la finalul anului 2023. Conform FMI, Germania va înregistra creşteri economice sub SUA, Marea Britanie, Franţa şi Spania şi în următorii cinci ani.
Lucrurile nu sunt la fel de alarmante ca în 1999, însă. Rata şomajului este în jur de 3%, ţara are mai multe resurse şi este mult mai deschisă. Dar germanii se plâng din ce în ce mai mult că ţara lor nu mai merge cum ar trebui. Patru din cinci germani spun că ţara lor nu mai este un loc corect. Trenurile merg cu întârzieri foarte mari, iar ministrul de Externe german, Annalena Baerbock, a fost nevoită să îşi anuleze călătoria în Australia după ce avionul guvernamental s-a defectat pentru a doua oară în această vară. Obsesia cu prudenţa fiscală a nemţilor a dus la puţine investiţii publice. Spre exemplu, rata de investiţie în tehnologie informaţiei, ca procent din PIB, este la mai puţin de jumătate faţă de SUA sau Franţa. Obţinerea unei licenţe pentru deschiderea unui business durează 120 de zile, dublu faţă de media din OCDE. Iar manufactura nu mai produce bani pentru Germania ca înainte, din cauza mişcărilor geopolitice.
De ce nu iau măsuri politicienii. AfD, aproape să vină la putere
Concret, dintre toate economiile vestice majore, Germania este cea mai expusă în faţa Chinei. Schimburile dintre cele două ţări au depăşit 314 miliarde de dolari în 2022. Însă acum producătorii germani de automobile pierd teren în China în faţa competitorilor domestici.
Nici la tranziţie energetică nu stau bine germanii. Sectorul industrial nemţesc foloseşte de două ori mai multă energie decât următoarea ţară din Europa, iar amprenta de carbon este mai mare decât în Franţa sau Italia. Gazul rusesc nu mai este o opţiune, iar ţara s-a îndepărtat de energia nucleară. Lipsa investiţiilor împiedică tranziţia spre energie regenerabilă ieftină, scrie The Economist.
Pentru ca Germania să înflorească din nou într-o lume îmbătrânită, mai fragmentată, dar şi mai verde, modelul său economic trebuie adaptat. Dacă rata mare a şomajului a forţat coaliţia lui Gerhard Schroeder să ia măsuri în anii 1990, alarmele sunt mai uşor de ignorat acum. Şi chiar dacă partidele din coaliţia de azi, Social Democraţii, Democraţii Liberi şi Verzii, ar lua act de ce au de făcut, coaliţia este atât de fracturată încât partidele s-ar chinui mult până ar ajunge la un acord. Mai mult, Alternativa pentru Germania, AFD, un partid populist de extremă dreapta, are deja 20% în sondajele naţionale şi ar putea câştiga alegerile în unele landuri anul viitor. Aşa că prea puţini oficiali guvernamentali ar propune acum măsuri radicale, tocmai pentru a nu arunca ţara în braţele AfD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News