Data publicării: 07.12.2016 14:36

Filme columbiene recente la Instituto Cervantes

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Ambasada Columbiei în Polonia, asigurând reprezentarea diplomatică şi consulară a Republicii Columbia în România, si Instituto Cervantes din București organizează în perioada 7-10 decembrie, în sala Auditorium a Instituto Cervantes, patru zile de film columbian recent. Se vor prezenta patru lungmetraje, dintre care trei filme de ficţiune şi un documentar. Două dintre titluri, lungmetrajul de aventură El abrazo de la serpiente şi documentarul Apaporis – secretele selvei aduc aproape de spectator peisaje paradisiace şi poveşti cu aer de legendă din selva amazonică a Columbiei, celelalte două lungmetraje fiind drama La Sirga - povestea unui nou început în viaţa unei femei traumatizate de efectele războiului de gherilă – şi Los Hongos – povestea unui grafitero din Columbia zilelor noastre.

Astăzi, la ora 19.00, puteţi viziona El abrazo de la serpiente (Columbia, Venezuela, Argentina, 2015), în regia lui Ciro Guerra. Pelicula spune povestea primei întâlniri, a primei apropieri, a unei posibile prietenii, dar şi a trădării, dintre Karamakate, un şaman din Amazonia, ultimul supravieţuitor din tribul său, şi doi cercetători, unul cu 40 de ani mai în vârstă decât celălalt, care străbat Amazonia în căutarea unei plante magice, ce le-ar putea vindeca bolile. Povestea se inspiră din jurnalele primilor exploratori care au străbatut Amazonia columbiană, Theodor Koch-Grunberg şi Richard Evan Schultes.

Filmul a fost lansat la Quinzaine de realisateurs, Festivalul de la Cannes, în 2015.

Joi, 8 decembrie, la ora 19:00, este programat Apaporis: Secretos de la selva (Columbia, documentar, 2012), de Antonio Dorado Zuñíga. Este o călătorie prin peisaje paradisiace şi complet necunoscute, un jurnal de călătorie prin selva amazonică din Columbia, mergând pe urmele exploratorului Richard Evans Schultes, din Mitú până la râul Apaporis, furnizându-ne informaţii despre populaţiile indigene şi dezvăluindu-ne mituri şi leacuri ale căror secrete au fost păstrate timp de mii de ani. Apaporis surprinde şi scene de viaţă al căror inedit provine tocmai din faptul că au loc în acest colţ de lume neexplorat încă şi poate fi catalogat ca un documentar auto-reflexiv, care ia în discuţie dispariţia limbilor şi cunoştinţelor ancestrale ale populaţiilor amazonice. Unele dintre aceste experienţe în selva sunt relatate de un discipol al lui Schultes, Wade Davis, autor al best seller- ului: El Rio şi explorator la National Geographic.

[citeste si]

Vineri, 9 noiembrie, la ora 19:00, La Sirga (Columbia, Franta, Mexic, 2012) al regizorului William Vega. Alicia este părăsită şi deznădăjduită. Amintirile războiului îi revin în minte ca nişte tunete. Şi-a abadonat casa din cauza conflictului armat şi încearcă să-şi refacă existenţa în La Sirga, un hostel părăginit aflat pe malurile unei lagune din platoul andin, hostel care îi aparţine lui Oscar, singura ei rudă în viaţă, un bătrân ursuz şi singuratic. Alicia va încerca să prindă totuşi rădăcini pe plajele acelea instabile înainte ca temerile şi ameninţarea unui nou război să reapară.

Premii si festivaluri: Cine en Construcción 21, Festivalul Internaţional de film San Sebastián şi Rencontres Cinémas D´Amérique Latine de Toulouse, Franţa, 2012, - Quinzaine de Realisateurs, Festivalul de la Cannes, 2012. (premiera mondială)

Sâmbătă, 10 decembrie, la ora 19:00: Los Hongos (Columbia, Argentina, Franta, Germania, 2014). Regia: Oscar Ruíz Navia

În fiecare seară, după ce termină lucrul, RAS desenează grafitti pe zidurile din cartierul său, în estul oraşului Cali. În timpul zilei lucrează ca muncitor în construcţii. E fiul Mariei, o mulatră frumoasă care a sosit acolo dintr-un oraş aflat în selva dinspre tărmurile Pacificului columbian. RAS nu a apucat să doarmă şi începe să viseze deja cu ochii deschişi. Maria e foarte îngrijorată fiindcă e convinsă că cineva i-a făcut vreo vrajă şi că băiatul ei va cădea pradă nebuniei. Într-o bună zi RAS îşi pierde slujba fiindcă furase nişte cutii de vopsea ca să deseneze pe un zid lângă casă. Fără niciun ban cu care s-o mai ajute pe mama lui, RAS traversează oraşul în căutarea lui Calvin, alt grafittero, student la arte frumoase şi care se găsea şi el într-o stare depresivă ca urmare a divorţului părinţilor şi a faptului că bunica îi era bolnavă de cancer. Cei doi tineri se perindă fără ţintă prin oraş, de parcă ar vrea să rătăcească drumul şi să nu se mai întoarcă acasă. În aceste plimbări, asemenea unor fungi, vor contamina pe toţi cei din jur de avântul lor spre libertate.