Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Faimosul "roşu în gât", cea mai frecventă cauză de prescripţie inutilă de antibiotice din România. Dr. Mihai Craiu spune cum se tratează, de fapt
Fotografie de la Andrea Piacquadio, Pexels
Medicul pediatru Mihai Craiu spune că "roşu în gât", afecţiunea care apare mai ales la copii, se tratează fără antibiotice.
"Despre eterna spaimă a multor români, a părinților și medicilor deopotrivă, faimosul "roșu în gât".
Acesta reprezintă, probabil, cea mai frecventă cauză de prescripție inutilă de antibiotice în țara noastră.
Teoretic un copil cu febră și "roșu în gât" dacă are vezicule (vezi imaginea) sau afte/ulcerații de mucoasă, are mai degrabă o boală virală, chiar dacă există ceva depozite pe amigdale.
Se numește herpangină și trece FĂRĂ antibiotice. Doar cu antitermice, analgezice locale și hidratare bună!", scrie Mihai Craiu pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.
"Roşu în gât" este, de fapt, faringită acută
Şi dr. Evelina Frunză, medic pediatru, a vorbit despre cauzele şi tratarea acestei afecţiuni.
"Așadar, știm, de la bun început, că "roşu în gât" apare în cadrul unor infecții, fie virale, fie bacteriene. Contrar multor păreri, băutura rece nu provoacă "roşu în gât", ci, dimpotrivă, ajută la calmarea durerii în gât și a inflamației. Medical vorbind, "roşu în gât" poartă denumirea de faringită acută, afecțiune produsă în marea majoritate a cazurilor de infecții virale (70%). Atunci când copilul prezintă o serie de simptome precum febră, tuse, nas înfundat, strănut, dureri de gât, cel mai frecvent este vorba de o infecție virală. În aceste cazuri, nu sunt necesare analize de laborator, diagnosticul este pus de medic în urma consultului clinic. Durata bolii este de aproximativ 5-7 zile și tratamentul este simptomatic.
Dintre cauzele bacteriene (aproximativ 30%), cea mai frecventă este faringita streptococică. Aceasta apare de obicei la copilul peste 3 ani. Când pe tabloul clinic apar febra înaltă, dureri de gât intense (odinofagie), stare generală modificată, fără alte simptome (tuse, strănut, rinoree), cel mai probabil vorbim de o infecție bacteriană. În cazul infecțiilor bacteriene poate fi necesară efectuarea analizelor de laborator (test rapid antigen/exudat faringian), acestea fiind recomandate de medicul pediatru în urma consultului medical.
Tratamentul faringitei virale este diferențiat în funcție de factorii de risc ai copilului, același tratament nu este valabil pentru toți copiii! Când vorbim de o infecție virală, tratamentul este simptomatic (antitermice, analgezice, antiinflamatoare locale), nefiind necesară administrarea de antibiotic. De asemenea, hidratarea corespunzătoare a copilului, odihna, umidificarea aerului sunt alte măsuri de îngrijire necesare.
În cazul faringitei streptococice, tratamentul antibiotic este necesar. Acesta va fi prescris de medic în doze corespunzătoare, în funcție de greutatea copilului, pentru o anumită perioadă de timp, necesară vindecării infecției și pentru a preveni de asemenea eventualele complicații ale acesteia", a explicat medicul pe pagina de Facebook "Din grijă pentru copii".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
antibiotice
dr evelina frunza
dr mihai craiu
romania
rosu in gat
sanatate
