Oamenii de ştiinţă cunosc numeroase date despre civilizaţia mayaşă, cum ar fi calendarele sofisticate, sistemul de scriere sau ritualurile de sacrificare, însă nu au reuşit să elucideze până în prezent misterul dispariţiei acesteia.

O echipă de cercetători de la Universitatea Rice şi de la Universitatea de stat din Louisiana crede că se apropie de rezolvarea misterului, odată cu descoperirea dovezilor din ”Marea gaură albastră”.

Oamenii de ştiinţă au analizat sedimente din Marea gaură albastră, căutând mai ales variaţii de culoare, dimensiune şi grosime a straturilor. De asemenea, au examinat mostre din laguna Central Shelf din Belize, observând diferenţe în cantităţile de aluminiu şi titan din cele două zone, ceea ce ajută la evaluarea nivelului de precipitaţii.

Analizele au dezvăluit niveluri scăzute de precipitaţii şi o scădere a frecvenţei ciclonilor tropicali în perioada 800-900 Î.H. în Peninsula Yucatan, ceea ce sugerează că zona a fost afectată de o secetă severă. Zona a mai fost afectată de secetă între 1.000-1.100 Î.H., perioada despre care se crede că este momentul de dispariţei a oraşului mayaş Chichen Itza.

Citește și: Piramida lui KEOPS, fragmente furate de germani

”În perioada de secetă gravă, apare foametea şi revolta”, a declarat Dr. André Droxler, co-autor al studiului.

Prezenta cercetare se bazează pe studii anterioare care sugerează că schimbările climatice au dus la declinul civilizaţiei mayaşe. Un studiu din 2012 asupra stalagmitelor dintr-o peşteră leagă dispariţia populaţiei de ”o tendinţă de secetă” în perioada 600-1000 Î.H.

Gaura masivă din Marea Caraibilor, ce are diametrul de 305 metri şi adâncimea de 120 metri, a fost popularizată de Jacques Cousteau în 1971 şi a fost declarată unul dintre cele mai bune locuri pentru scufundări din lume.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News