Tabletă
Desktop
Data publicării:
Desfiinţare SIIJ. Asociaţiile magistraţilor, avertisment: Un compromis inadecvat. Încalcă obligaţiile de stat membru UE
Fotografie creată de EKATERINA BOLOVTSOVA, de la Pexels
Desfiinţarea SIIJ, în noua formă, reprezintă "un compromis inadecvat, care încalcă obligaţiile României de membru UE", atrage atenţia Forumul Judecătorilor din România, dar şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie.
"Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiţiei la data de 21 ianuarie 2022 desfiinţează Secţia Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracţiunile comise de magistraţi, respectiv prin procurori anume desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel (PCA), păstrează şi chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ", se arată într-un comunicat al celor trei asociaţii menţionate, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, una dintre probleme priveşte competenţa de anchetare a tuturor infracţiunilor săvârşite de magistraţi, aşadar şi a celor de corupţie, care ar urma să revină procurorilor anume desemnaţi din parchetele obişnuite, deşi faptele de corupţie trebuie anchetate de parchete specializate.
Asociaţiile menţionate afirmă că se menţine regula de funcţionare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistraţi sunt anchetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte, operează transferarea dosarelor de corupţie de la Direcţia Naţională Anticorupţie la noii procurori anume desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
Independenţa magistraţilor, pusă în pericol
Alte probleme privesc desemnarea procurorilor care vor ancheta magistraţi de către Plenul CSM, regulile fiind "lipsite de previzibilitate" şi "pun în pericol independenţa magistraţilor".
De asemenea, apreciază asociaţiile, prin proiectul de lege publicat de Ministerul Justiţiei nu se oferă soluţii pentru problemele care au fost invocate pentru înfiinţarea SIIJ.
"În concluzie, noul proiect privind desfiinţarea Secţiei Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV şi Avizele Comisiei de la Veneţia, în concret obligaţiile României de stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei. Soluţia firească rămâne desfiinţarea necondiţionată a Secţiei Speciale şi restabilirea competenţelor parchetelor specializate, precum DNA şi DIICOT, aşa cum au propus organismele europene relevante", arată sursa citată.
Desfiinţarea SIIJ, pusă în dezbatere publică
Vineri, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, a anunţat ministrul Cătălin Predoiu.
Ministrul a explicat că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
"Pentru investigarea infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de Plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel", a precizat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi Plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel vor fi propuşi Plenului CSM de către prim-procurorii acestor structuri.
Potrivit lui Predoiu, competenţa este partajată între cele două nivele. Procurorii de la Secţia de Urmărire Penală vor desfăşura urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de membrii CSM, judecătorii de la Instanţa supremă şi procurorii de la Parchetul General, judecătorii de la Curţile de apel, procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecătorii de la Curtea Militară de Apel şi procurorii de la Parchetul de pe lângă această instanţă. În competenţa procurorilor de la Curţile de apel vor fi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Judecătorii, Tribunale, Tribunale militare şi de procurorii care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
