Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Gardienii Constituției schimbă garda la CCR: Zegrean clarifică dacă poți ajunge judecător și cu altă profesie și unde se dau de fapt luptele grele
FOTO: Agerpres
Într-un an deja tensionat din punct de vedere politic și juridic, vara aceasta aduce un moment-cheie pentru echilibrul puterilor în stat: trei dintre cele nouă fotolii ale Curții Constituționale a României vor rămâne vacante, inclusiv cel al actualului președinte, Marian Enache. Odată cu el, se retrag și Livia Stanciu și Attila Varga. În locul lor urmează să fie desemnați alți trei membri ai CCR – unul de către președintele României și doi de către Parlament. DC News a discutat cu fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, care a explicat, prin prisma experienței directe, cum decurge procedura de numire a noilor membri ai Curții, ce criterii juridice și profesionale sunt necesare pentru ocuparea acestor funcții, care sunt profesiile din care pot proveni candidații eligibili, precum și aspecte legate de integritatea profesională a candidaților.
DC News: În curând, în luna iunie, vor expira trei mandate ale judecătorilor CCR, inclusiv al președintelui Curții și vor trebui să fie numite alte persoane în aceste funcții. Cum se desfășoară procedura?
Augustin Zegrean: Procedura începe practic cu trei luni înainte de data la care expiră mandatele celor trei judecători ale Curții. Președintele Curții informează Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) să numească, până la data aceea, un judecător pentru fiecare Cameră - unul din Camera Deputaților, unul din Senat. Tot astfel, Președintele României numește un judecător.
Candidații trebuie să depună dosarul, alături de cerere la Comisia juridică a Camerei (la Senat sau la Camera Deputaților). Prin secretarul general se întâmplă toate astea, dar trebuie să fie susținuți de un grup parlamentar. Nu poți să mergi așa, tu, că vrei să fii judecător la Curte - trebuie ca un grup parlamentar să susțină propunerea pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. La Președinte, e simplu - trebuie să numească, nu trebuie neapărat să se consulte cu cineva.
La Camere, e vot. Acolo uneori au fost lupte grele ca să se câștige un loc la Curtea Constituțională, pentru că au propus candidați mai multe grupuri parlamentare. Comisia juridică îi audiază (sau cel puțin ar trebui să-i audieze) și să facă un raport, dacă îndeplinește sau nu condițiile de a fi judecător. Condițiile sunt prevăzute în Constituție: trebuie să fie absolvent de facultate de Drept, să aibă 18 ani vechime în muncă juridică sau profesor universitar, dar la o facultate de Drept (nu poate să fie profesor la facultatea de Sport și să candideze la Curtea Constituțională, chiar dacă ar fi absolvit, să zicem, și Dreptul cândva). Am înțeles că este și un candidat care absolvit Dreptul, dar n-a practicat niciodată. Nu cred că poate fi judecător pentru că nu îndeplinește condițiile. De asemenea, trebuie să se bucure de o bună reputație și să fie cunoscut ca un bun magistrat, un bun judecător, adică un bun jurist, un jurist cu studii serioase și cu activitate serioasă.
DC News: Legat de condiția de vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică - ce profesii sunt vizate? De unde pot proveni? Pot fi candidați notari, avocați?
Augustin Zegrean: Până acum nu s-a întâmplat să fi fost numiți decât foști judecători, foști procurori sau avocați la Curte. Notari nu-mi amintesc să fi fost numiți la Curte (judecătoarea Iuliana Scântei a avut și alte funcții), dar n-ar fi exclus, pentru că legea nu-i exclude și este considerată o muncă juridică superioară. Deci, în principal, ar fi bine să fie judecători sau procurori. Procurori sunt destui la Curte - în formula de astăzi, sunt cel puțin patru care au fost procurori. Ar trebui să fie un echilibru acolo. Este foarte important echilibrul în Curtea Constituțională. Dacă nu este echilibru, nu este nimic acolo.
La Curte, practic, ajung dosare din toate domeniile dreptului, nu numai din dreptul penal sau din dreptul civil. Sunt foarte multe probleme de drept financiar. Când am fost eu la Curte, am avut doi judecători care erau profesioniști ai dreptului financiar - unul era profesor, unul era fost judecător la Curtea de Conturi. Erau specializați în financiar, alții erau procurori, profesori și așa mai departe.
DC News: Există mecanisme de verificare a integrității și a eventualelor conflicte de interese pentru candidații propuși?
Augustin Zegrean: Din păcate nu, nu există. Fiecare trebuie să-și asume acest aspect, această incompatibilitate. Dacă se socotește incompatibil, nu trebuie să își depună dosarul. Sigur, la Comisia juridică ar putea să facă anumite verificări, dar din câte știu eu (știu de mult sistemul ăsta și modul în care se aleg judecătorii), nu fac nicio verificare dacă e incompatibil sau compatibil. Dar, sigur, după aceea (n.r., după numire), el trebuie să-și declare incompatibilitățile și să-și rezolve repede problema. Nu poate să fie judecător la Curte și judecător la Judecătoria Balotești, de exemplu.
Profesorii au avut această problemă, pentru că ei au avut posibilitatea să predea în timp ce erau judecători la Curte și au fost cazuri în care au rămas și profesori, și judecători la Curte. Unii chiar au ajuns rectori la universitate fiind judecători la Curte. Din câte știu eu, prin alte țări, sunt Curți care acceptă ca judecătorii să fie și profesori, sunt altele care nu acceptă. Nu știu dacă e util sau inutil să fie și profesori în același timp (...). Funcția de profesor este o funcție plătită de statul român. Sigur, au fost unii profesori și de la universități particulare din București, de la "Dimitrie Cantemir" sau "Petru Maior".
În rest, nu e nimic spectaculos în partea asta de numire. Este votul, care este foarte dur. Am avut o situație, cred că în 2013, când s-au schimbat judecătorii, un vot de noapte la Camera Deputaților - s-au adunat voturi până după miezul nopții, pentru că nu le-au ajuns voturile și au trebuit să își aducă deputații de acasă să vină să voteze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
