Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cu cât a crescut PIB-ul României de când suntem în UE. Cătăuță: Se vede foarte clar diferenţa
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Pavel Danilyuk)
Ana-Maria Cătăuță, deputat, a spus cât de mult a crescut PIB-ul României, până acum, de la aderarea la UE.
"Dacă ne uităm, aderarea la NATO ne-a adus cumva şi aderarea la Uniunea Europeană, pentru că elementele de stabilitate şi de securitate au făcut mai uşoară decizia statelor membre UE să invite România să aderare la UE. Cumva, pe lângă securitate şi stabilitate, am avut şi beneficii economice Vedeam o analiză, lunile trecute, care arăta că PIB-ul României a crescut de şapte ori, de la aderarea la UE. Am mers, în ultima perioadă, în Balcanii de Vest şi, credeţi-mă, ţările care făceau parte din fosta Iugoslavie şi care, din punct de vedere economic, erau mult mai dezvoltate decât noi în ani '89 - '90, acum sunt mult în urma noastră. Se vede foarte clar diferenţa dintre a fi şi a nu fi membru al UE", a spus Ana Maria Cătăuță, în emisiunea Obiectiv EuroAtlantic.
Emisiunea integrală, în materialul video de mai jos:
Citește și:
România va atinge un vârf de creştere economică de 5% în 2025 (raport)
România va atinge un vârf de creştere economică în anul 2025, când avansul PIB este estimat la 5%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024 - 2026.
În perioada menţionată, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,8% în condiţiile în care, în 2024 este creionat un avans al PIB de 4,8% iar în 2026 de 4,5%.
'Estimarea are ca fundament o accelerare a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei, în condiţiile unei absorbţii cât mai bune a fondurilor europene din PNRR şi din cadrul financiar multianual. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o tendinţă de diminuare treptată', se precizează în document.
Pe partea ofertei, construcţiile vor reprezenta domeniul cel mai dinamic, accentul fiind pus cu precădere pe derularea proiectelor finanţate din PNRR şi pentru care se estimează o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 9%.
Pentru sectorul terţiar se prevede un ritm mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.) şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evoluţie susţinută.
În ceea ce priveşte sectorul industrial, ritmul anual de creştere este estimat la 4,6%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu tehnologii avansate şi aport sporit de valoare adăugată brută.
Creşterea preţurilor de consum la sfârşitul anului va încetini semnificativ în 2024, la 3,7%, de la 8% în 2023, urmând să ajungă la 2,9% în 2025 şi 2,6% în 2026.
Potrivit documentului citat, previziunile cu privire la rata inflaţiei au luat în calcul atât ani agricoli normali cât şi stabilizarea preţurilor la energia electrică, gaze naturale, petrol şi alte materii prime la nivel global, precum şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale în raport cu moneda europeană.
Câştigul salarial mediu net lunar va urca constant în anii următori, de la 4235 lei în 2023, la 4686 lei în 2024, 5071 lei în 2025 şi 5451 lei în 2026. Rata şomajului va scădea uşor în perioada următoare, de la 2,7% în 2023, la 2,6% în 2024, 2,4% în 2025 şi 2,3% în 2026. Citește mai departe>>
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
