Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susţine o nouă impozitare forfetară şi o creştere a fiscalizării IMM-urilor şi, în acelaşi timp, solicită asigurarea stabilităţii cadrului legal fiscal actual, orientat într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor, nu a profiturilor. 

"CNIPMMR nu susţine o nouă impozitare forfetară şi o creştere a fiscalizării IMM-urilor, solicitând asigurarea stabilităţii cadrului legal fiscal actual, orientat deja din 2015 (prin ample modificări legislative adoptate în fiecare an până în 2018), într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor şi pe înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activităţi, impozit având caracteristicile unui impozit forfetar. În multe ţări, întreprinderile mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câştigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente", se arată într-un comunicat de presă al CNIPMMR, transmis luni AGERPRES.

În viziunea Consiliului, pe lângă avantajele sistemului de impozitare a veniturilor trebuie avute în vedere şi dezavantajele: impozitarea are loc şi dacă întreprinderile înregistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade mai dificile sau ca urmare a faptului că se află într-o fază investiţională, rata impozitării va fi mai mică în perioadele de ascensiune şi mai ridicată în perioadele de recesiune, ceea ce va amplifica amplitudinea fluctuaţiilor ciclului economic, motiv pentru care CNIPMMR solicită menţinerea posibilităţii IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit.

"Este necesară identificarea unei balanţe optime în ceea ce priveşte definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea veniturilor, precum şi alegerea cotelor de impunere care să conducă la creşterea conformării voluntare şi echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu de desfăşurare a activităţii concurenţial pentru întreprinderile de talie mică, o creştere a fiscalizării nefiind justificată şi oportună şi având efecte negative majore asupra economiei. Este necesară o amplă restructurare a ANAF şi o reducere importantă a cheltuielilor de funcţionare, inclusiv a controalelor, având în vedere modificările legislative ample din perioada 2015-2018 în ceea ce priveşte modalitatea de impozitare a câştigurilor societăţilor comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor şi înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activităţi, având caracteristicile unui impozit forfetar, simplificarea sistemului de impozitare permiţând reducerea controalelor şi a cheltuielilor aferente", susţin reprezentanţii CNIPMMR.

În acest context, se solicită adoptarea unor măsuri administrative şi legislative corespunzătoare pentru rezolvarea problemei controalelor excesive, "recunoscută de ministrul Finanţelor Publice (Eugen Teodorovici, n.r.): 'companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară', fiind necesară centrarea ANAF pe prevenire şi informarea contribualilor, în condiţiile orientării politicii fiscale pe impozitarea veniturilor şi impozitul specific pentru anumite categorii de activităţi, care are caracteristicile unui impozit forfetar".

Totodată, CNIPMMR solicită asigurarea predictibilităţii şi stabilităţii cadrului legal pentru IMM-uri cadrului legal fiscal pentru IMM-uri.

Conform datelor analizate de către Consiliul IMM-urilor, în primele şase luni din 2019, prin opt acte normative (şapte Ordonanţe de Urgenţă şi o lege), au fost modificate/completate 35 de articole din Codul fiscal, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte normative (120 de Legi, patru Ordonanţe ale Guvernului, 46 Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului, 444 Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele miniştrilor).

"Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2019, este previzibil că România va continua să se situeze şi anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală şi de Est)1,în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru investitori. CNIPMMR atrage atenţia asupra instabilităţii legislative fiscale accentuată înregistrată în ultimii ani precum şi asupra volumului imens de acte normative adoptate. Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii", notează sursa citată.

La începutul lunii iulie, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, declara că impozitul forfetar ar putea fi mai indicat atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în condiţiile în care 45.000 de companii din 1,2 milioane aduc 98% din veniturile la bugetul de stat.

"În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%. Acesta înseamnă o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse financiare, umane, sunt ca să zic aşa alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară. Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar n.r.), ar fi mai indicată pentru ambele părţi. Şi pentru mediul de afaceri şi pentru ANAF. Poate o sumă fixă stabilită anual de către stat, în mod transparent, ţinând cont de cifra de afaceri a acelei companii, şi atunci ANAF nu face niciun fel de verificare pe acel contribuabil", a spus Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a declarat că se doreşte o creştere a fiscalizării. În cazul aplicării impozitului forfetar, cei 45.000 de contribuabili vor primi o atenţie acordată în mod corect modului în care se va face controlul asupra lor, iar procesele verbale pe care ANAF le va întocmi vor fi prezentate public, dar fără date de identificare, pentru ca restul companiilor să ştie exact în fiecare speţă cum să acţioneze în timpul pe care îl au la dispoziţie până la control.

Tema impozitului forfetar va intra în dezbatere publică şi va fi discutată cu mediul de afaceri, iar pe pagina de internet a Ministerului va fi publicat un document în acest sens.

Eugen Teodorovici a mai spus că nu se pune problema revenirii la impozitul progresiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News