De la începutul anului, activitatea Chinei pe scena europeană a crescut semnificativ. Vacanţa de iarnă nu a perturbat vizitele în Europa ale unor înalţi funcţionari chinezi şi negocierile purtate de aceştia în ţări ale UE. Beijingul a declarat oficial că vrea să ajute financiar ţările afectate de criza euro. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, factorul european capătă o pondere din ce în ce mai mare în politica externă a Chinei.

Ţările din UE cele mai puternic afectate de criză sunt 'vrăjite' de giganticul potenţial valutar al Chinei. La finalul anului trecut, rezervele Chinei numărau 2,85 de trilioane de dolari sau 2,2 trilioane de euro. Alături de Spania, speranţe într-o finanţare din partea Chinei îşi pun Portugalia, Grecia, ca şi UE în general. Analiştii şi comentatorii estimează că ajutorul acordat de Beijing în vederea scoaterii ţărilor UE din groapa datoriilor şi a depăşirii crizei euro, este chiar în interesul Chinei, pentru că un caz contrar ar duce la prăbuşirea exporturilor chinezeşti spre Europa.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, accentul principal din politica europeană a Beijingului este pus nu pe probleme financiare, ci pe relaţiile cu Germania. China demonstrează o creştere economică record pe plan global, iar Germania- în cadrul UE. Ambele ţări au înregistrat în 2010 rezultate record în ceea ce priveşte exportul: China - în valoare de 1,58 trilioane de dolari, Germania - circa 950 miliarde de euro (peste 1 trilion în dolari). Balanţele de comerţ exterior ale ambelor ţări sunt pozitive.

Interesul reciproc este evident. Astăzi, Germania 'înghite' 30% din exporturile chinezeşti în UE. De asemenea, concernul german Volkwagen şi-a majorat anul trecut cu 37% exporturile sale în China, vânzând în această ţară 1,92 milioane de autoturisme. În ceea ce priveşte schimbul comercial dintre Germania şi China acesta a fost în 2010, potrivit Beijingului, de 140 miliarde de dolari. În acest sens, ziarul rus compară acest schimb comercial cu cel dintre China şi Rusia, care a fost doar de 55,45 miliarde de dolari.

În schimbul ajutorului oferit, Beijingul roagă Berlinul să ajute la anularea interdicţiei UE privind comercializarea de tehnică militară către China, precum şi la recunoaşterea ţării drept economie de piaţă, ceea ce ar duce la anularea permanentelor acuzaţii ale Occidentului privind practicile de dumping ale Beijingului.

Miza Beijingului pe Germania este clar oglindită de articolul semnat de vicepremierul chinez Li Keqiang, publicat în ziarul Suddeutsche Zeitung. În articol este prezentat programul dezvoltării ulterioare a cooperării şi relaţiilor dintre cele două ţări. Oficialul chinez propune o conlucrare în vederea liberalizării şi înlesnirii comerţului şi investiţiilor, a soluţionării pe calea consultaţiilor a disputelor economice şi comerciale, precum şi a contracarării oricărui protecţionism.

În prezent, în China activează aproximativ 4.500 de firme germane. Totodată, Li Keqiang îşi declară satisfacţia în legătură cu faptul că Germania a îmbunătăţit condiţiile pentru investiţii şi pentru înregistrarea firmelor chineze în Germania.

Toate acestea, amintesc foarte tare de limbajul caracteristic relaţiilor ruso-germane, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Asemeni Moscovei, Beijingul vede în Germania în partener prioritar din cadrul UE. Însă, parteneriatul strategic ruso-german are avantajele sale convingătoare: astăzi, în Rusia activează 6.100 de firme germane.

Cooperarea ruso-germană se bazează pe o experienţă verificată şi vizează toate părţile importante ale politicului şi vieţii de zi cu zi. Între cele două ţări există un parteneriat pentru modernizare. Gradul înalt al încrederii reciproce dintre Moscova şi Berlin are mare importanţă pentru un progres stabil al relaţiilor, pentru soluţionarea problemelor Europei şi asigurarea securităţii internaţionale, subliniază în final ziarul rus.

sursa: Agerpres

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News