În lupta cu noul Coronavirus Covid-2019, se aplică două strategii diferite. Care va fi cea câștigătoare? 

Marea Britanie acceptă infectarea tinerilor și protejează categoria vulnerabilă

Marea Britanie a uimit lumea cu strategia aplicată în lupta cu noul Coronavirus Covid-19: premierul Boris Johnson a cerut protejarea vârstnicilor și încearcă să protejeze economia. Anglia nu a închis școlile, nu blochează activitatea economică, recomandă ca persoanele vulnerabile să fie izolate, iar populația tânără este lăsată să se imunizeze natural, fără nicio îngrădire. În felul acesta, Marea Britanie ține economia în picioare și speră ca-n aproximativ 4 luni populația să aibă un nivel de imunizare naturală care să stopeze lanțul epidemic. ”Dacă aveți tuse și febră, stați acasă șapte zile”, a cerut Boris Johnson, în ideea că nu vor fi asaltate serviciile medicale, care se vor putea concentra pe cazurile cu adevărat grave.

Modelul #staiacasă

Pe de altă parte, avem modelul mai strict,  care încearcă să urmărească fiecare contact al unei persoane infectate în parte, să-l izoleze ca să nu mai transmită coronavirusul, să limiteze contactele, să închidă școlile și să limiteze contactele sociale (la muncă sau în timpul liber). Pentru economie, costurile acestei strategii sunt majore, fiind în pericol de colaps sectoare întregi ale economiei. 

Întrebarea este cât poți bloca activitățile economice? Un eventual vaccin ar putea fi disponibil în cel puțin șase luni, dar cel mai sigur peste 12-18 luni. Care este costul paralizării activităților economice timp de jumătate de an, așteptând să fie gata vaccinul? Care sunt riscurile?

În Marea Britanie, dacă scenariul nu va funcționa, dacă populația nu va fi solidară cu persoanele vulnerabile sau dacă familiile nu vor reuși să le protejeze, se va înregistra o mortalitate mare în rândul acestor categorii.

Strategia de izolare și reducere a contactelor sociale, pe de altă aprte,  va încetini răspândirea COVID-19, dar întrebarea este dacă în timpul astfel câștigat vor fi găsite soluții farmacologice (vaccin, medicație). Dacă nu , apare riscul să fie afectate și persoanele vulnerabile (vârstinci, imunodepresați, cardiaci) , precum și economia. Iar tinerii, care nu vor fi afectați de coronavirus vor suferi din cauza recesiunii. Ei riscă să rămână fără locuri de muncă, fără case, fără finanțe. Criza economică are la rândul ei consecințe sociale, crește riscul unor tulburări sociale chiar mai greu de gestionat decât cele medicale.

Modelul britanic a fost clar: tinerii la muncă, bătrânii la adăpost, școlile nu se închid. La noi, școlile s-au închis, iar tinerii au fost trimiși la muncă la domiciliu. 

Întrebare este cât vom ține închise școlile? Cât vom ține forța de muncă acasă? Șase luni? Un an? Dacă forța de muncă, la un moment dat, va trebui să se întoarcă la muncă, într-un fel sau altul, vor intra în contact cu coronavirusul Covid-19 și tot se va ajunge la o imunizare naturală.

În concluzie, cât poate funcționa România cu munca la domiciliu? Care va fi închiderii unor sectoare economice? Până când se vor aplica aceste măsuri restrictive? 

Sunt întrebări importante la care nu se poate da un răspuns la nivel de opinie, sunt necesare studii de impact, previziuni economice, scenarii bazate pe calcule concrete. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News