Ce au în comun discursul politic şi un număr de stand-up comedy? Bulai: Atenţie mare cu ironiile! A fost mereu problema lui Năstase, lumea zicea despre el "Ia uite-l ce arogant"
Sociologul Alfred Bulai şi jurnalistul Val Vâlcu au încercat să găsească asemănările dintre un discurs politic care promite şi un număr de standup care amuză.
Dezbaterea a plecat de la un episod amintit de jurnalistul Val Vâlcu. Angela Merkel a fost chemată pe o scenă, la un eveniment în cadrul unei universităţi, şi întrebată dacă în tinereţe asculta muzică. Aceasta a spus că în RDG "era cam linişte, n-aveam muzică în magazine". "Şi toată sala râdea de parcă spusese cine ştie ce glumă" - a comentat, întrebător, Vâlcu. "La fel, şi alte evenimente, spunea ceva de genul - "Da,afară plouă dar e bine că ne-am luat umbrelă" - şi se prăpădeau ăia de râs, parcă era standup comedy."
Alfred Bulai a explicat: În comunicarea politică principiul de bază este nivelul zero al înţelegerii. Pentru că te adresezi celei mai mari mase de oameni şi trebuie să vorbeşti pe înţelesul lor. Chiar dacă par stupide, pleonastice... Gen ce-a zis Băsescu - "Iarna nu-i ca vara." Dar a prins!
Uită-te la standup-ul făcut de Mălăele, adică nişte actori bătrâni, vechi, care s-au format acum zeci de ani şi vezi tot felul de actori de standup de astăzi... Sunt şi câţiva care sunt buni, îi respect, nu vreau să pun o anatemă pe toţi. Dar o mare parte dintre ei nu zic decât nişte cuvinte obscene şi-i aranjăm ca să râdă lumea în sală. E un nivel de inteligenţă care... mă rog.
Val Vâlcu l-a întrerupt: Măcar e o disponibilitate într-o emisie logică. Zici "ala bala portocala" şi arunci o înjurătură. Râde lumea ca la unul care alunecă pe o coajă de banană. Cam acelaşi mecanism e. Aia nu a alunecat pe nimic, doar stătea în scaun şi spunea: în tinereţea mea nu era muzică... ha ha ha! Erau unii care facilitau treaba asta, se porneau să râdă şi să aplaude, erau pe la universităţi chiar!
Alfred Bulai: Apropos de universităţi, societăţile americane sunt înalt piramidale. Au vârfurile alea de care am auzit toţi, marile universităţi, dar sunt şi universităţi "la Poplaca" în localităţi mici de tot. Ce vreau să zic e că există un asemenea public care nu prinde mesajul complicat (eu le zic mereu la politicieni - Atenţie mare cu ironiile! Că trebuie un nivel intelectual ca să fie decriptate ca ironii). Trebuie să pleci de la premiza că electoratul din alte ţări nu se aseamănă cu electoratul tău.
Val Vâlcu: Poţi să-i spui unuia "Bă, da' eşti deştept rău" şi ăla să-ţi zică "Bine că ţi-ai dat seama!"
Alfred Bulai: A, da! Sunt convins! Să ştii că-i o mare problemă: intelectualii "de-adevăratelea" n-au prea mare priză la populaţie pentru că nu reuşesc să vorbească să fie înţeleşi. Uite, a fost problema lui Năstase în permanenţă! El a folosit de multe ori ironia, dar nu înţelegea lumea că e ironie şi-l numea arogant. Mai ales dacă foloseşti neologisme... zice lumea apoi "Ce mitocan!" Apropos de comunicare nivel zero: Stalin. Citeam din Stalin şi râdeam. Fii atent replică dintr-un discurs rar: Poate vă întrebaţi, stimaţi tovarăşi, de ce filosofia noastră se numeşte materialism dialectic şi istoric. Şi-am să vă răspund: pentru că e materialistă, dialectică şi istorică. Pare stupid, dar cea mai mare parte a populaţiei a înţeles despre ce e vorba! - a spus Bulai râzând.
Emisiunea completă aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News