Data publicării:
CCIR: Statuia generalul Gheorghe Mărdărescu, eroul care a cucerit Budapesta, dezvelită la Cluj-Napoca
Acțiune în premieră a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care, alături de Primăria Cluj-Napoca, organizează miercuri 7 august, începând cu ora 11.00, în fața Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor evenimentul de dezvelire a statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu.
Camera de Comerț și Industrie a României cinstește memoria marilor eroi ai acestei națiuni prin ridicarea statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu, personalitate istorică a Primului Război Mondial, ale cărui fapte de arme au condus la realizarea și consolidarea statului unitar și independent de astăzi.
La evenimentul de la Cluj-Napoca vor participa Mihai Daraban, președintele CCIR, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Gabriel Leș, ministrul Apărării Naționale, academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Valentin Tănase, artist plastic, autorul statuii alături de reprezentanți ai mediului academic și personalități ai autorităților locale, precum și conducerea CCI Cluj.
Cine a fost generalul Gheorghe Mărdărescu
Născut la Iași, pe 4 august 1866, Gheorghe Mărdărescu a absolvit Școala de Ofițeri de Cavalerie și Infanterie din București, la 1 iulie 1888. A fost director de studii la Academia Militară, Șef de Stat Major al corpurilor I și II de armată, în grad de colonel, comandant al Academiei Militare și al Școlii de Ofițeri de Cavalerie.
După intrarea în Primul Război Mondial, la 15 august 1916, generalul Mărdărescu devine Șeful Statului Major al Armatei a 3-a și participă la bătălia de la Mărăști și Oituz, deținând un rol central în acțiunile armatei române și în perioada imediat următoare, când a contribuit decisive la stoparea înaintării comunismului spre centrul Europei.
Soldații Armatei Române defilând pe bulevardul Andrassy în prezenta regelui Ferdinand I, care i-a conferit generalului Mărdărescu „Ordinul Mihai Viteazul” clasa a II-a pentru acțiunea contra regimului bolșevic al lui Bela Kun.
Astfel, în perioada tulbure, de după Primul Război Mondial, la 11 aprilie 1919, preia conducerea Comandamentului Trupelor din Transilvanituturor, cu misiunea de a respinge bandele bolșevice și trupele ungurești până peste Apuseni. La data de 4 august 1919, trupele românești intră în Budapesta, ofensiva fiind executată ofensiva fiind executată fără pauză operativă, cu un ritm mediu de înaintare de 18 km zilnic, ceea ce nu a mai permis inamicului să pregătească apărarea Tisei și nici a căilor de acces spre capitala Ungariei.
La eliberarea Ungariei, generalul Mărdărescu adresează, la 5 august 1919, o proclamație populației locale, prin care soldatul român garanta printre altele că: "Armata românească nu face războiu locuitorilor ei, ci, armatelor cari au atacat-o, Soldatul român garantează liniștea, avutul și viața cetățenilor unguri". Populația Budapestei a primit cu simpatie trupele românești, în contextul în care soldații au asigurat hrana populației prin cantine și brutării ale unor corpuri de trupă.
În urma acestei ofensive, este decorat de Regele Ferdinand cu „Ordinul Mihai Viteazul" clasa a II-a pentru eliberarea teritoriilor românești precum și pentru acțiunile militare de eliberare a Ungariei de sub regimului bolșevic al lui Bela Kun, care demisionează și fuge în Austria.
Între 1922-1926 este numit ministru al Apărării și este avansat la gradul de general locotenent.
Generalul Gheorghe Mărdărescu se stinge din viață la 5 septembrie 1938, în Neuheimbad, Germania
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News