Preşedintele FC Rapid, Ovidiu Burcă, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că un stadion Giuleşti cu 14.000 de locuri este prea mic pentru masa de suporteri rapidişti, el precizând că în cursul acestei zile va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii la care vor participa fanii şi conducerile CS Rapid şi FC Rapid.

"În ultimul timp a existat, ca să spun aşa, o nebunie în mediul rapidist privind capacitatea noului Stadion Giuleşti, privind forma lui, de faptul că proiectul iniţial a fost modificat. Mă refer la faptul că acum 1-2 luni tribuna a II-a a fost modificată şi acum este mult mai mică şi strâmtă. Se ştie foarte bine ce a însemnat de-a lungul anilor tribuna a II-a pentru Rapid. Înţelegem frustrările suporterilor rapidişti pentru că şi noi, conducerea, suntem nemulţumiţi de capacitatea pe care ne-au prezentat-o cei de la CNI. Un stadion cu 14.000 de locuri e prea mic pentru ceea ce înseamnă masa de suporteri rapidişti care vin la meciuri. Noi însă nu avem un rol din punct de vedere juridic în toată această construcţie. Chiar dacă suntem utilizatorii finali ai construcţiei, noi nu putem avea un dialog instituţional cu CNI. Cei care au acest dialog sunt cei de la CS Rapid. De aceea în ultimul timp nu ne-am permis să avem o atitudine publică mai războinică, aşa cum îşi doresc suporterii, pentru că ştim care ne este locul. Dar am încercat să avem un dialog şi să înţelegem de ce acest stadion are această capacitate redusă de locuri", a spus preşedintele.

"Am înţeles că au existat încă de la început nişte restricţii din punct de vedere al amprentei şi este adevărat că din acest punct de vedere este cel mai problematic dintre cele 4 stadioane vizate pentru reconstrucţie pentru EURO 2020. Pentru că aceste lucrări nu se pot extinde, am încercat şi noi să înţelegem din punct de vedere tehnic de ce nu se poate mări capacitatea. Am avut câteva întâlniri cu Adrian Cefalan (n.r. - directorul Departamenului Investiţii din cadrul CNI), chiar şi informale, pentru că a venit şi la meciurile noastre. Este apropiat de clubul nostru, pentru că vine la meciurile Rapidului. Sunt sigur că nu e nicio conspiraţie din punctul ăsta de vedere şi că pur şi simplu capacitatea stadionului a fost limitată de aceşti coeficienţi de construcţie şi, mai mult, de nişte normative ale FIFA şi UEFA pentru a avea o categorie de stadion IV, adică pentru a găzdui meciuri de cupe europene şi aşa mai departe. Ţinând cont de aceste aspecte am înţeles că 14.500 de locuri este capacitatea maximă pe care noul stadion o poate avea. Neştiind aceste lucruri, suporterii noştri au avut fel şi fel de întâlniri, iar azi chiar o comisie a lor, noi şi reprezentanţii Clubului Sportiv Rapid vom avea o discuţie cu cei de la CNI", a adăugat el.

Întrebat de ce nu se poate mări capacitatea tribunei a II-a, care acum însumează 2.000 de locuri, cu un balcon sau prin mărirea suprafeţei peste cele două linii de cale ferată dezafectate, Burcă a răspuns: "Terenul pe care trec cele două linii de cale ferată dezafectate din spatele tribunei a II-a este unul privat. Au existat foarte multe discuţii cu proprietarii acelor terenuri şi nu s-a putut ajunge la niciun numitor comun. După cum am spus, azi vom avea o discuţie tehnică la care va participa şi CS Rapid, iar dacă vor exista soluţii favorabile atunci cu siguranţă acestea se vor lua".

Preşedintele FC Rapid a menţionat că stadionul va avea un muzeu al clubului şi mai multe elemente de identitate precum locomotiva şi ceasurile.

"Din punct de vedere al design-ului este o discuţie care pe noi ne depăşeşte. E vorba de gusturi... poate că şi mie mi-ar fi plăcut să arate mai modern, să aibă o arhitectură aparte... dar asta e o discuţie mult mai complexă. Cred însă că foarte mult ne priveşte funcţionalitatea acestui nou stadion. În acelaşi timp ne-a preocupat foarte, foarte mult, ca acest stadion să aibă un muzeu pe care să îl înfiinţăm împreună cu Clubul Sportiv Rapid, iar oamenii să poată să vină şi să înţeleagă istoria acestui club. Din punctul ăsta de vedere avem susţinerea CNI. Deci va exista un muzeu, dar şi elemente caracteristice clubului nostru, precum o locomotivă, ceasurile vor fi şi ele, chiar dacă cele autentice au dispărut... De asemenea, dorim ca sectoarele să fie numite după marile legende rapidiste, la fel cum vom avea şi o alee a legendelor. Deci încercăm să existe elemente de identitate pe care rapidismul să nu le piardă", a mai afirmat Burcă.

Suporterii clubului Rapid s-au declarat nemulţumiţi de capacitatea stadionului Giuleşti, care în urma reconstrucţiei va scădea de la 19.000 la 14.000 de locuri, precum şi de modificarea proiectului în urma căreia tribuna a II-a a fost redusă la numai 2.000 de scaune.

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a emis, marţi, un comunicat de presă, explicând că modificarea proiectului de construire a Stadionului Giuleşti, mai exact reducerea tribunei a II-a la doar 2.000 de locuri, a fost impusă de cerinţele de securitate la incendiu precum şi de condiţiile impuse de UEFA.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatul European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. UEFA solicită celor 12 ţări organizatoare să pună la dispoziţie alte patru stadioane la standarde internaţionale pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale. Cele patru arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo.

Din motive juridice, lucrările la stadionul Dinamo vor întârzia, noua arenă din Şoseaua Ştefan cel Mare urmând să fie construită pe un alt amplasament, cel mai probabil în locul velodromului. Variante de rezervă sunt arenele din Ploieşti, Giurgiu, Voluntari şi Mogoşoaia.

Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală. Astfel, pe Arena Naţională sunt programate meciuri în zilele de 14, 18, 22 şi 29 iunie 2020. Dacă se califică, echipa naţională a României va juca cel puţin două partide la Bucureşti.
AGERPRES 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News