Bugetul pentru 2023, construit pe un deficit de 4,4% din PIB. Adrian Câciu: Un volum de investiţii istoric
Autor: Doinița Manic | Publicat pe: 06 dec 2022, 12:03
WhatsApp
Bugetul pentru 2023, construit pe un deficit de 4,4% din PIB. Adrian Câciu: Un volum de investiţii istoric / Foto: Pixabay, de Septimiu
Bugetul pentru 2023, construit pe un deficit de 4,4% din PIB. Adrian Câciu: Un volum de investiţii istoric / Foto: Pixabay, de Septimiu
Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, spune că bugetul pentru 2023 este construit pe un "volum de investiţii istoric".

Bugetul pentru anul viitor este construit pe un volum de investiţii istoric, susține ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, transmite Agerpres.

"Bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiţii, să-l numesc istoric. Vreau să-l văd şi realizat şi cred că toţi ne dorim în România să vedem şi investiţiile realizate, cele pe care le punem în buget. Deci, un volum de 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB, dar cel mai bun şi cel mai important este să investim în capitalul românesc şi în economie. V-am adresat această provocare şi programul de guvernare şi tot ce am discutat şi politic se îndreaptă către ceea ce va fi viziunea viitorului. Noi, împreună, în economie, trebuie să trecem de la economia de consum la economia de producţie (....) Partea financiară, întotdeauna în situaţie de criză, este cea pe care aş putea să o numesc emotivă şi emoţională, în sensul în care în lumea banilor, cel puţin, se vede cel mai uşor orice provocare care apare în lumea economică şi nu numai. Aş pleca de la faptul că s-a vorbit că nu vor fi taxe noi. Nu vor fi taxe noi şi asta am spus-o încă de la ajustarea pe care am făcut-o în această vară, care a constat într-un fel într-o reducere a unor facilităţi care îşi atinseseră şi elementul de potenţial, pe de o parte, dar pe de altă parte au provocat distorsiuni în zona de investiţii, în economia românească. În schimb, ceea ce pot să spun este că nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiţii masive, nu numai din perspectivă publică", a spus Câciu.

Câciu, despre intrarea României în Spaţiul Schengen



În viziunea ministrului Finanţelor, intrarea României în Spaţiul Schengen ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creşterea economică, în următorii zece ani, în timp ce aderarea la OECD ar însemna o creştere medie de cinci puncte procentuale, raportat la aceeaşi perioadă.

"Lanţurile de aprovizionare vor trebui internalizate, vor trebui scurtate, vedem ce înseamnă crizele, până la urmă crize care ne spun adevărul despre unde suntem vulnerabili. (...) ar fi extraordinar pentru România să intre în Schengen, pentru că această intrare în spaţiul Schengen, până la urmă, ar aduce un plus de investiţii şi de încredere în economia românească. Eu făcusem un calcul, pe o perioadă de 10 ani ar însemna cel puţin 0,5 puncte procentuale în plus la creşterea economică. Intrarea în OECD, în schimb, ar fi ca intrarea în Liga Campionilor, adică o creştere medie de cinci puncte procentuale pe an, pe o perioadă de 10 ani", a menţionat oficialul.

Potrivit demnitarului, economia românească şi-a dovedit rezilienţa, iar companiile autohtone sunt mult mai competitive.

"Dincolo de cifre şi de un nivel al creşterilor economice, contează ceea ce rămâne în spate. Economia românească şi-a dovedit rezilienţa. Suntem mult mai puternici decât în 2010, companiile au o conduită mult mai profesionistă şi trebuie lăudate pentru acest lucru. Suntem competitivi din perspectiva modului de management, cu orice companie, din orice ţară din lume. E adevărat că trebuie să lucrăm să avem cât mai multe companii puternice. Ca să facem lucrul acesta, trebuie să dăm stimuli economici importanţi către companii. Acest lucru trebuie cu mai multă putere făcut şi în 2023. Da, este o situaţie complicată, este o inflaţie pe care foarte mulţi nu au trăit-o, dar care poate fi gestionată, din punctul meu de vedere. Cea mai bună măsură în acest an, chiar dacă luată în etape şi destul de târziu, a stabilit o predictibilitate pe doi ani, cea mai bună măsură a fost stoparea preţurilor sau volatilităţii preţurilor în domeniul energiei, pentru că acele preţuri transformate în costuri puneau toate planurile de afaceri ale companiilor în zona de incertitudine", a subliniat Adrian Câciu.

Afacerile româneşti în noul context economic dar şi programele de redresare economică adresate firmelor sunt subiecte care vor fi abordate, marţi, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a evenimentului "Forumul Capitalului Românesc". 

Bugetul pentru 2023, construit pe un deficit de 4,4% din PIB

Proiectul de buget pentru anul viitor este construit pe o ţintă de deficit bugetar estimată la 4,40% din PIB, atât cash, cât şi ESA, iar cheltuielile de personal prevăzute reprezintă 8,2% din PIB, conform proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, publicat de Ministerul Finanţelor

"Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a elaborat Strategia fiscal - bugetară pentru perioada 2023-2025, care stabileşte principiile, obiectivele şi priorităţile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2023-2025. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimaţi indicatorii incluşi în proiectul de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. Pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40% din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,2% din PIB, în timp ce pentru anul 2024 soldul bugetar va fi de -2,95% din PIB, iar cheltuielile de personal de 7,9% din PIB", se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală



Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din Produsul Intern Brut luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare.

"Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2023", se precizează în document.

În anul 2023, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,6 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2 miliarde lei fiecare.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40 miliarde lei.

Conform Notei de fundamentare, măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2023 şi perspectiva pe 2024-2025, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu, indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în 2023 se continuă consolidarea fiscală, astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB, prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

Ce s-a luat în considerare la construcţia bugetară pentru perioada 2023-2025



La construcţia bugetară pentru perioada 2023-2025 s-au avut în vedere: indicatorii macroeconomici publicaţi de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (varianta de toamnă 2022); majorarea punctului de pensie la 1.785 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari la 1.125 lei, acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, neactualizarea în anul 2023 a pensiilor de serviciu cu rata medie anuală a inflaţiei pentru anumite categorii de personal stabilite de lege; stabilirea numărului maxim de posturi finanţat în anul 2023 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal şi stabilirea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.

Alte măsuri avute în vedere sunt: în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu 2.500 lei; în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepţia soldei de grad şi a salariului de grad de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; menţinerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2022; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepţii prevăzute de lege.

Totodată, s-au luat în considerare: îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor de către ANAF; reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiţiei pentru microîntreprinderi de a avea cel puţin 1 salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%; majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activităţile de cazare hotelieră, servicii de restaurant şi catering, majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei; extinderea facilităţilor acordate salariaţilor din domeniul construcţiilor pentru salariaţii din domeniul agroalimentar ce obţin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, stabilirea salariului de încadrare minim al salariaţilor din domeniul agroalimentar la 3.000 lei, stabilirea bazei de calcul lunar a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

De asemenea, s-a ţinut cont şi de măsurile vizând majorarea nivelului accizelor la ţigarete, tutun încălzit şi lichide cu conţinut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic, majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru salariaţi, modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi a celor din jocuri de noroc, modificarea prevederilor privind impozitarea în cazul transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil şi introducerii unor cote de impozitare diferenţiate în funcţie de perioada de deţinere, abrogarea prevederilor privind impozitul asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice şi al gazului natural (O.G. nr.5/2013) şi a impozitului asupra sumelor rezultate din diferenţe de preţ la vânzarea gazelor natural (OG nr.6/2013) până 31 decembrie 2025, inclusiv, modificarea modului de calcul a impozitelor şi taxelor pe proprietate, repartizarea anuală a unei cote de 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome etc.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?