O coaliție de organizații neguvernamentale a cerut Parlamentului European să nu mai conteze pe biomasa forestieră pentru atingerea obiectivelor de energie regenerabilă și să pună capăt subvențiilor publice. Apelul vine cu ocazia votului privind reforma Directivei UE privind energia regenerabilă  programat pentru 13 septembrie.

Datorită clasificării biomasei forestiere ca ”regenerabilă”, o parte mare și în creștere a energiei regenerabile a UE provine din arderea copacilor și a altor lemne. Până în prezent, susține coaliția, mai mult de 50% din lemnul recoltat în Europa este ars pentru a produce energie regenerabilă, potrivit Agrifood.

Potrivit experților implicați într-un studiu specific, ”combustia biomasei lemnoase emite mai mult dioxid de carbon per unitate de energie decât arderea combustibililor fosili”. În esență, ar avea efectul opus a ceea ce este necesar pentru a combate schimbările climatice. 

Înlocuirea a doar 10% din combustibilii fosili ruși importați din statele membre cu biomasă forestieră, spun aceștia, ar necesita o creștere cu 60% a consumului de lemn, cu combustibil furnizat în mare parte de păduri.

Prin urmare, activiștii și cercetătorii solicită încetarea subvențiilor pentru arderea biomasei și pentru toate centralele electrice care ard lemne.

ONG-urile își bazează solicitările pe rapoartele comisiilor pentru industrie și mediu ale Parlamentului European, care conțin recomandări pentru a pune capăt eligibilității majorității biomasei forestiere pentru îndeplinirea obiectivelor statelor membre în materie de energie regenerabilă și pentru primirea subvențiilor.

Pe baza definiției ”biomasei lemnoase primare” se va determina amploarea impactului acestei schimbări. Coaliția, cunoscută sub numele de Forest Biomass out of RED și la care sunt membre peste 100 de ONG-uri, îndeamnă Parlamentul să consolideze și să adopte aceste recomandări, cu sprijinul a sute de oameni de știință.

300.000 de cetățeni individuali au trimis scrisori, au semnat petiții și au întreprins alte acțiuni pentru a sprijini această inițiativă.

Între secetă și multiplicarea incendiilor devastatoare, zonele împădurite sunt deja supuse unei presiuni considerabile. Folosirea lor pentru a produce energie le-ar înrăutăți starea.

”Creșterea defrișărilor duce la creșterea suprafețelor deschise și a găurilor în coronament, compromițând grav rezistența pădurilor. Fără o acoperire forestieră adecvată, aprovizionarea cu apă este și mai periculoasă”, subliniază declarația emisă de coaliție. ”Pădurile din UE sunt deja grav slăbite de exploatarea forestieră excesivă și de managementul intensiv al plantațiilor”, a declarat Peter Wohlleben, expert forestier german și autor al cercetării.

Citește și:

Gunoiul poate produce energie și îngrășământ: tehnologiile românești, ignorate de politicieni. Fost șef al Gărzii de Mediu: Toți o recunosc, dar nimeni nu vrea să facă nimic. Un mister

”De ce întreagă Europă - implicit și noi- nu încearcă să producă gaz din ce are la îndemână și practic din ce produce poluare: de exemplu din deșeurile menajere și în general din orice tipuri de deșeuri? Există tehnologie românească care transformă prin gazeificare orice deșeu care conține carbon într-un gaz asemănător cu gazul metan ca formulă chimică, dar mult mai curat. Îmbogățit cu hidrogen, după aia se poate transforma de la energie electrică sau termică, poți să obții din el îngrășăminte, inclusiv uree, sau poți să obții hidrogen care reprezintă combustibilul viitorului. Deci noi am putea să producem din aceste deșeuri menajere, pe datele care există oficial, peste 1000 de megawați iar din biomasă am mai putea să producem în jur de 1000-1200 de megawați”, a declarat Octavian Marius Popa, fostul șef al Gărzii de Mediu, la DCNewsTV. 

”De ce în loc să facem acest lucru continuăm să folosim depozitele ecologice - Ce dezastru ar veni peste București, câți oameni ar muri dacă, din cauza acestor temperaturi, cele trei depozite din jurul Bucureștiului s-ar auto-aprinde!- în loc să cheltuim banii în construirea acestor depozite, practic am avea energie sau îngrășăminte cu preț zero, adică te costă depozitarea deșeurilor, dar am produce energie și îngrășăminte”, a continuat Octavian Marius Popa. 

Dar cei care iau deciziile au aflat despre aceasta variantă? 

”Eu, de vreo doi ani, mă chinui și discut cu parlamentari, cu europarlamentari, cu foști și actuali miniștri despre aceste tehnologii. Nimeni nu mi-a zis că e o prostie, toată lumea recunoaște că această tehnologie există, a funcționat la Săcele lângă Brașov, și totuși nimeni nu vrea să facă nimic. E un mister! Cum un mister este și de ce Uniunea Europeană nu aplică la scară europeană această tehnologie”, a declarat a declarat Octavian Marius Popa, fost șef al Gărzii de Mediu. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News