Zone întinse din Delta Dunării riscă să devină, în timp, mlaştină sau chiar porţiuni de uscat, în condiţiile menţinerii unui debit scăzut al fluviului şi a colmatării canalelor, care îngreunează circulaţia apei.

Degajarea canalelor de sedimente şi adâncirea căilor de navigaţie se face anevoios, însă există planuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, scrie Rador. Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Deltei Dunării este afectată din cauza nivelului scăzut al apei şi a colmatării canalelor.

Doina Bâscă, directorul executiv al Administraţiei Rezervaţiei, spune că se intervine pentru decolmatare pe aproape toată suprafaţa zonei protejate:

"În momentul de faţă, putem spune că 50% cel puţin este afectată, adică nivelul nu este cel optim pentru apă. Discutăm de lucrări pe canale de diverse lungimi. Total sunt aproximativ 150 de kilometri, care se decolmatează acum. Cele 3 proiecte sunt răspândite pe aproximativ 80%, să spunem, din suprafaţă".

Situaţia are efecte grave. Umplerea canalelor cu aluviuni, combinată cu seceta, afectează tot ce înseamnă viaţa în Deltă, transportul către casă al localnicilor, pescuitul tradiţional, dar şi turismul, prin închiderea unor trasee pe apă.

"Situaţia este dezastruoasă"

Eduard Axente este ghid în Delta Dunării şi cunoaşte bine situaţia: "În afară de faptul că nu mai putem folosi o bună parte dintre traseele aprobate, pentru că sunt colmatate, situaţia este dezastruoasă. În Deltă, apele sunt foarte mici şi implicit sunt lacuri care au secat, ceea ce înseamnă că nu este peşte, ceea ce înseamnă că n-o să mai fie păsări…"

Pe lângă proiectele mari de decolmatare, finanţate cu fonduri europene, care cer mult timp de pregătire, este nevoie şi de intervenţii rapide.

Directorul executiv al ARBDD crede că acestea vor fi posibile odată cu achiziţionarea unui echipament special, la care se va adăuga un program de monitorizare a situaţiei de pe canale: "Un alt ajutor foarte bun este modelul hidraulic, acea capabilitate de a prognoza ce zone sunt vulnerabile, pe baza, evident, a datelor pe care senzorii le cumulează din teren. Până în 2026 noi spunem că vom avea această modelare hidraulică. Dacă vom reuşi şi achiziţia utilajului, este posibil ca, în câţiva ani, să intrăm pe o linie mai bună pentru tot ce înseamnă biodiversitatea din Deltă şi pentru locuitorii Deltei".

Citește și: 

Delta Dunării își diversifică oferta. Țibuleac (AMDTDD): Turiștii pot practica sporturi de iarnă. Delta este frumoasă indiferent de anotimp

Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, a explicat care sunt unitățile ce până la acest moment oferă cazare pe tot cuprinsul anului și care sunt facilitățile pe care le oferă turiștilor.

„Acest deziderat, cu extinderea sezonului, e de 4-5 ani încoace. Încercăm în permanență să reducem costurile în așa fel încât să avem un sezon turistic de 12 luni pe an. Deocamdată, doar două resorturi din Deltă știu că au deschis 12 luni pe an, Green Village și Lebăda. Acum, mai nou, Complexul Razelm Luxury Resort se va alătura unui turism de 12 luni pe an. La fel, și alte locații continentale, Hotelul Mon Jardin din Mahmudia și alte pensiuni din zonă.

Trebuie precizat că sezonul va fi afectat de criza economică și va conta foarte mult cum vor fi adaptate prețurile la servicii având în vedere că omul de rând, turistul român sau străin, își va drămui foarte bine banii renunțând la anumite plăceri în favoarea cheltuielilor pentru casă ori hrana de zi cu zi (...)“, a spus, pentru DC News, Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. Citește mai departe>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News