Numărul caloriilor consumate de populaţia occidentală a rămas constant, în ultimii ani. Cu toate acestea, când vorbim despre numărul caloriilor, ar trebui să luăm în considerare nu doar alimentele consumate, ci şi energia consumată. Costul energetic al oamenilor a scăzut dramatic în ultimii ani. Cu alte cuvinte, prea multe calorii pentru efortul depus, iar acest lucru duce la un dezechilibru al sănătăţii. Astăzi, 16 octombrie, de Ziua Mondială a  Alimentaţiei, următorul articol îşi propune să explice modul în care au crescut porţiile de hrană, să arate cum influenţează caloriile greutatea corporală, să propună sugestii pentru consumarea numărului ideal de calorii şi să vă pună în alertă cu privire la calitatea nutriţională a alimentelor pe care le consumaţi.

Autor: Anca Murgoci

Porţii din ce în ce mai mari

Mărimea porţiilor şi aportul lor caloric au crescut. Este surprinzătoare creşterea cantităţii de hrană consumate, din ultimii 20 de ani, care se traduce printr-un conţinut caloric mai mare. Ceea ce este mai interesant este că sportul ar putea fi soluţia pentru a compensa această creştere, informează Consumer.es.

Datorită importantei relaţii dintre sport şi numărul de calorii, experţii de la Institutul de Sănătate din Statele Unite ale Americii au făcut următoarele calcule, în anul 2004, după ce au studiat creşterea porţiei obişnuite de alimente. De exemplu, în anul 1983, numărul de calorii pe care îl avea o gogoaşă era de 140, în timp ce în anul 2004, numărul de calorii a crescut până la 350. Pentru a compensa diferenţa, ar trebui să mergeţi în ritm alert, timp de 35 de minute. Un sandwich cu brânză avea 333 de calorii, în anul 1983. În anul 2004, numărul ajunsese la 590. Numărul în plus de calorii ar trebui suplinit cu 90 de minute de ridicat greutăţi. În anul 1983, floricelele de porumb aveau 270 calorii, în anul 2004, 630. Numărul mare de calorii ar trebui compensat cu 95 de minute de plimbare lejeră.

Alţi cercetători au pornit de la premisa că arta imită viaţa şi au studiat creşterea porţiilor de mâncare, printr-un mod mai distractiv. Brian Wansink şi colaboratorii său şi-au propus să descopere, în anul 2010, dacă porţiile alimentare pe care le consumăm au crescut în ultimele decenii sau în ultimele secole. Ei au luat ca referinţă tabloul "Cina cea de Taină" şi au observat că mărimea vaselor în care mâncau apostolii a crescut cu aproximativ 69,2% faţă de cele din zilele noastre. Chiar dacă rezultatele sunt interesante, nu este vorba despre o probă ştiinţifică consistentă.

În „Krause Dietoterapia”, o operă de referinţă în domeniul nutriţiei şi dietei, putem găsi o frază foarte interesantă: „alimentaţia excesivă în societăţile occidentale este cauzată, în fapt, de dimensiunile mari de porţii care sunt acceptate ca standarde. Porţiile pe care le găsim în meniurile restaurantelor sau la fast-food oferă mai multe calorii decât ar fi necesare unei persoane pe zi”.

În faţa unei porţii mari de cartofi, nu veţi fi capabili să spuneţi stop şi veţi continua să mâncaţi, chiar dacă senzaţia de saţietate apare. Specialiştii vă recomandă porţiile mici de mâncare, care să aibă un aport energetic limitat. Conceptul nu este nou -  în anul 2007, Societatea Spaniolă pentru Studiul Obezităţii (SEEDO) semnala că mărimea porţiei servite la restaurant şi la fast-food favorizează creşterea în greutate. Aşdar, cu cât porţia de mâncare este mai mare, cu atât sunteţi mai predispuşi la obezitate.

Adulţii iau în greutate între jumătate de kilogram şi un kilogram pe an. Pentru a preveni acest lucru, trebuie să scădeţi porţia de hrană şi să faceţi mai mult sport. Specialiştii recomandă să consumaţi alimente din farfurii cât mai mici. Bucuraţi-vă de ceea ce vă place să mâncaţi, dar în porţii mici. Dacă deja aţi luat în greutate, este bine să cereţi sfatul unui medic sau al unui nutriţionist. Nu trebuie să vă impuneţi restricţii alimentare pentru că acest lucru poate aduce prejudicii sănătăţii şi puteţi pune la loc kilogramele pierdute. Aşadar, reducerea porţiei de mâncare nu reprezintă un efort semnificativ, dar poate aduce rezultate excelente pe termen lung.

Monitorizaţi calitatea nutritivă a alimentelor pe care le consumaţi

Consumul de calorii este mult mai mare, în comparaţie cu costul energetic. În plus, alimentele au un profil nutriţional din ce în ce mai nesatisfăcător. Printre nutrienţii care dezechilibrează cel mai mult dieta sunt grăsimile saturate, grăsimile trans şi sodiu. Majoritatea alimentelor procesate conţin aceste elemente periculoase pentru sănătatea noastră.

Aşadar, o dietă sănătoasă trebuie să fie bogată în alimente de origine vegetală, care să conţină alimente hipocalorice şi alimente care au densitate scăzută şi să fie săracă în alimente care conţin zahăr.

Citiţi şi:

http://www.dcnews.ro/2012/10/alimente-satioase-care-va-mentin-in-forma/

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News