Ministrul Apărării Naționale a fost prezent în cadrul unui interviu, acordat în exclusivitate la DC News și Defense, unde a precizat, printre altele, că relațiile bilaterale dintre România și Franța sunt într-un punct foarte ridicat, cu ajutorul ferm al ambasadorului Franței în țara noastră, doamna Laurence Auer.

„Astăzi ne bucurăm cu toții să sărbătorim Ziua Națională a Franței. Doamna ambasador Laurence Auer este unul dintre partenerii noștri cei mai serioși, cei mai frecvenți, o luptătoare pentru relațiile dintre România și Franța. Pentru noi este un partener, pur și simplu, pentru că s-a luptat foarte mult pentru România”, a spus ministrul Apărării.

Analistul politic Bogdan Chirieac l-a completat pe ministrul Apărării, spunând că „de mult nu am mai avut un ambasador al Franței atât de bun, de eficient, pentru relațiile noastre bilaterale.”

„Întotdeauna ea este primul actor pentru fiecare punct pozitiv pe care îl putem câștiga în relația cu Franța, având și o foarte mare influență acolo pentru că este un ambasador care l-a adus pe președintele Franței, i-a adus pe miniștrii Apărării din Franța. Pe doamna Florence Parly (fost ministru al Apărării din Franța) a adus-o de două ori în România, în decurs de 6 luni. Noul ministru, Sébastien Lecornu, a venit și el, iar vizita lui Macron la Baza Mihail Kogâlniceanu a fost un eveniment foarte important, știți bine semnificația vizitei.”, a continuat Vasile Dîncu.

România, negocieri fără precedent cu NATO. Vasile Dîncu: Unii au fost surprinși când au auzit declarațiile lui Biden despre țara noastră

Ministrul Apărării Naționale a fost prezent în cadrul unui interviu, acordat în exclusivitate la DC News și Defense, unde a precizat, printre altele, care au fost marile succese ale României, în urma redactării noului concept strategic al NATO.

„A fost o activitate foarte intensă pentru aceste negocieri, pentru că de lucrurile acestea îți dai seama abia atunci când ești în bucătăria lor. Poate că în 1997, când eram un tânăr jurnalist și lucram la o facultate de sociologie, mă gândeam că politicienii de atunci nu au făcut destul pentru negociere, pentru că mă gândeam că este simplu să te primească într-o alianță ca NATO, atunci când poți să arăți că ești într-o poziție importantă, că ești democrație, că poți să participi inter-operabil, să spunem, la un sistem.

Primul lucru care mi-a venit în gând, în bucuria din prima seară, când eram deja siguri de o parte din câștigurile noastre, a fost să scriu un text pe care nu l-am publicat încă pe blogul meu, despre părinții neștiuți și necunoscuți ai unei victorii, pentru că avem o echipă la delegația noastră de la Uniunea Europeană, de la NATO, ambasadori, funcționarii din ministerul nostru, din cel de externe. Au lucrat peste 100 de oameni, zi și noapte, câteva luni, doar pentru conceptul strategic. Sunt 49 de paragrafe, dar acestea conțin, de fapt, o viziune despre lumea din viitor și acest lucru a fost foarte complicat.

Legat de Finlanda și Suedia, am fi spus că ele sunt într-o poziție total inter-operabilă cu NATO și sunt într-o poziție strategică foarte importantă, au armate foarte moderne. Până în ultima seară a fost sub semnul întrebării dacă vor adera, până când președintele Turciei a venit acolo și în noaptea aceea s-a negociat, am aflat undeva după 10 seara că s-a ajuns la un acord.

Câteva dintre marile noastre succese ar fi că, în decembrie, când am ajuns la prima întâlnire NATO, nu credeam că în conceptul strategic al NATO, Marea Neagră ar putea fi la fel de importantă, trecută ca zonă din care poate să apară agresiune din spațiul euroatlantic, cum era Marea Baltică, de exemplu, unde erau deja battle group-uri americane, NATO și alte elemente de apărare colectivă. Lucrul foarte important care s-a întâmplat a fost omogenizarea flancului estic. Avem o prezență înaintată a NATO, foarte importantă, puternică, robustă și nu doar simbolică, așa cum era în conceptul trecut de securitate colectivă.

Securitatea colectivă înseamnă negocieri, garanții care nu se țin neapărat. Noi am ajuns la prezență efectivă, adică trecerea, să zicem așa, de la apărare într-un sens mai general, la apărare colectivă reală, în care participăm cu toții. Ultimele 4 battle groupuri care să vină în Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, pentru a echilibra flancul, s-au stabilit în ultima perioadă, în acele zile. 

În al doilea rând, vorbim despre prezența americană. Am așteptat din 1948 să vină americanii. Acum, după discursul președintelui Biden, în care a menționat România de 3 ori, un lucru fără precedent pentru cei care fac analiză de conținut, prin care a anunțat aducerea unui comandament de brigadă în România, putem spune că unii au fost surprinși. Noi negociasem asta, știam că asta se va întâmpla. Anunțul Franței, care și-a asumat rolul de națiune cadru pentru un battle group, ne asigură de o prezență masivă a Franței, care își asumă deja partea aceasta a flancului sudic.”, a explicat ministrul Apărării. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News