Actuala Comisie Europeană apără interesele ''elitelor'', nu pe cele ale cetăţenilor, iar viitorul executiv comunitar, la fel ca şi viitorul Parlament European trebuie să-şi schimbe abordarea, au convenit vineri la întrevederea avută la Praga premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Vikor Orban, relatează agenţiile MTI şi EFE.

Dorim ca UE şi Comisia Europeană să se schimbe. Dorim o voce mai puternică pentru statele membre, a spus Babis la conferinţa de presă comună cu Orban, care a apreciat că mai degrabă statele membre şi nu Comisia (Europeană) trebuie să stabilească direcţia şi că nu avem nevoie de un Politburo , amintind astfel de organul de conducere al partidului comunist în Uniunea Sovietică.

Orban a criticat şi Parlamentul European, în cazul de faţă pentru decizia acestuia de a repeta votul privind vizele pentru migranţi, după ce eurodeputaţii au dat deja un vot negativ pe acest subiect. Se pare că vor repeta votul până când vor obţine rezultatul pe care ei îl consideră corect, crede premierul ungar. Această instituţie care se descrie a fi un gardian al statului de drept trece cu uşurinţă peste normele statului de drept, a adăugat el.

Vorbind tot despre problema migraţiei, Viktor Orban a reafirmat că nu susţine pactul ONU privind migraţia, întrucât în opinia sa acesta va încuraja migraţia ilegală şi a estimat că acei politicieni care-l acceptă îşi vor pune în pericol proprii cetăţeni.

Chiar dacă susţinătorii acestui pact afirmă că el nu este constrângător din punct de vedere legal, premierul ungar crede că documentul va fi invocat în justiţie, motivând astfel decizia sa de a nu susţine acest pact din care până în prezent (în afară de SUA care nu l-au acceptat de la bun început) s-au retras Austria, Australia, Elveţia, Israel şi majoritatea ţărilor est-europene, respectiv Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Orban, de partea Ucrainei

Aparent surprinzător, având în vedere bunele relaţii ale Ungariei cu Rusia şi divergenţele dintre Budapesta şi Kiev pe tema drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina, Orban a sugerat că este de partea Ucrainei în criza declanşată de incidentul în care trei nave militare ucrainene şi echipajele acestora au fost sechestrate de garda de coastă rusă în zona strâmtorii Kerci dintre Marea Neagră şi Marea Azov.

Poziţia Ungariei este clară: suntem un guvern pro-ucrainean şi susţinem Ucraina. Situaţia este particulară, întrucât în Ucraina există un guvern anti-ungar, a spus Orban, care de asemenea vineri a primit o scrisoare din partea unui grup de 12 congresmeni republicani din SUA, document descris de semnatari drept o reacţie faţă de recenta decizie a Parlamentului European de a sancţiona Ungaria în exercitarea drepturilor ei de naţiune suverană.

Nimeni, în afară de poporul ungar, nu trebuie să decidă cu privire la politicile promovate de guvernul dumneavoastră, se arată în scrisoarea în care congresmenii americani îi mulţumesc lui Orban pentru că a vorbit în faţa Parlamentului European împotriva antisemitismului şi critică în acelaşi timp susţinerea Bruxelles-ului faţă de sentimentele anti-israeliene.

În acest timp însă, un anunţ venit de la Budapesta despre concentrarea într-o singură entitate a întregii prese favorabile guvernului condus de Orban provoacă noi temeri cu privire la pluralismul mediatic în Ungaria, notează AFP.

Conform unui comunicat publicat la mijlocul săptămânii, circa 500 de instituţii media naţionale sau locale, toate cu o abordare pro-guvernamentală, vor fi regrupate într-un consorţiu al cărui obiectiv va fi să vegheze la prezervarea valorilor naţionale.

O asemenea concentrare a puterii presei în mâinile unei singure entităţi este fără precedent în Uniunea Europeană, a declarat Gabor Polyak, analist în cadrul think-tankului Mertek Media Monitor. Să faci aşa ceva într-un mod atât de deschis este un mesaj adresat Europei, şi anume că forţele pro-guvernamentale îşi pot permite orice, mai spune acesta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News