Invitat la emisiunea „Ce se întâmplă“, Costel Vânătoru, doctor în Horticultură, a dat câteva exemple de soiuri autohtone, descrise de acum 4 secole, care au dispărut din România în ultimii 32 de ani:

„Vreau să vă întreb, printre aceste soiuri (n.r. peste 2.600 de soiuri au dispărut din România în ultimele 3 decenii (citește AICI), putem să dăm câteva exemple care să ne lege cu această cifră de ceea ce știau oamenii că există în zona asta de legumicultură. De pildă, ce știam că aveam și era ceva comun și acum nu mai avem?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.

„De exemplu, varza de Buzău. Pe ea o găsim descrisă de Paul de Alep. El, când a trecut pe aici, la 1653-1657, a descris-o. Sigur, mai târziu, în 1872, în 1896, o găsim descrisă mai precis și atunci descoperim că au fost mai multe varietăți, iar aceste varietăți au fost evidențiate foarte bine de profesorul Ilie Moldova la anul 1926. Avem varza tomnatică de Buzău, varza căpățânoasă de Buzău, varza timpurie și alte câteva varietăți descrise la vremea respectivă. Sunt vreo șase.

Sigur, din aceste soiuri valoroase au apărut chiar soiuri omologate care au fost înscrise în catalogul oficial al plantelor de cultură și au rezistat până după 1990. Mă refer la varza licurișca, pe care, la fel, nu o mai găsim în catalogul oficial. Am făcut chiar un arbore al evoluției verzei de Buzău și s-au pierdut, numai din ceea ce a fost descris în timp, undeva la peste 20 de soiuri care au avut rădăcina în varza de Buzău de bază.

De asemenea, mă gândesc la vinetele bucureștene sau danubiana. Acestea au fost în catalogul oficial, dar nu mai sunt acum în România. Nu mai sunt în cultură și ceea ce este grav e că am adus 50 de semințe de la banca de gene din Statele Unite ale Americii. Deci, practic, de la banca lor centrală, condusă de Departamentul de Stat pentru Agricultură. La fel, le-am regăsit la o bancă de gene în Germania. De precizat că ceea ce am găsit în Germania nu corespunde cu acele caracteristici ale soiului de bază, așa cum găsim în cataloage și așa cum au fost descrise de autori.  Deci, practic, la toate speciile s-a pierdut enorm de mult“, a spus, la DC News, Costel Vânătoru.

Potențialul agricol al României va fi istorie. Avram Fițiu: În 20 de ani, ne vom trezi cu o zonă aridă ca în sudul Spaniei și Italiei

Invitat la DC News, Avram Fițiu, conferențiar universitar la USAMV Cluj-Napoca, a vorbit despre fenomenul de deșertificare din sudul României:

„Muntenia are o mare problemă legată de animale, o lipsă de animale acută, dar care este și zona de est a Moldovei și în Banat. Tot ce înseamnă mare bazin cerealier al României are o mare problemă de lipsă de animale. Ori animalul este forma cea mai inteligentă prin care poți transforma și eficientiza o activitate agricolă, atunci când, în loc să exporți grâul, să-l transformi prin intermediul cărnii și al laptelui în produs vandabil pe piață. Din păcate, aceste zone de câmpie ale României nu au animale. Dacă nu ai animale, nu ai materie organică în sol. Dacă nu ai materie organică în sol, înseamnă că în Bărăgan, în următorii 20 de ani, ne vom trezi cu o zonă aridă ca în sudul Spaniei și Italiei. Acolo unde nu ai materie organică, nu ai buretele necesar care să poată menține apa în sol (...) (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News