Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că un val de căldură topește mai repede ghețarii din Siberia. 

Valul de căldură din Siberia, alături de o topire timpurie a gheţii din Groenlanda, reînvie îngrijorările comunităţii ştiinţifice pe măsură ce vara se apropie în regiunea arctică, relatează agenţia AFP, scrie Agerpres. 

Începutul sezonului de topire din Groenlanda - definit drept momentul în care acest fenomen cuprinde cel puţin 5% din calota glaciară - a fost înregistrat la data de 13 mai, potrivit Institutului Meteorologic Danez (Danmarks Meteorologiske Institut - DMI). Cu "aproape două săptămâni mai devreme", comparativ cu data medie stabilită în urma a 40 de ani de monitorizare, după cum a explicat vineri pentru AFP Martin Stendel, cercetător în cadrul DMI.

Îngrijorarea specialiștilor 

În 2019, sezonul de topire a debutat la 30 aprilie, însă un început precoce ca cel din acest an rămâne o sursă de îngrijorare, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Groenlanda va intra în aşa-numitul sezon de "ablaţie" - când căderile de zăpadă nu vor mai compensa topirea, antrenând o reducere generală a calotei glaciare - cu un nivel deja firav de gheaţă din cauza cantităţilor reduse de ninsoare din timpul iernii.

Cercetătorii DMI au remarcat, de asemenea, un val de căldură record în vestul Siberiei, în luna mai.

După ce a fost utilizată o metodă numită reanaliză, Stendel a explicat că echipa sa nu a mai observat un astfel de val de căldură în ultimii şaizeci de ani în această perioadă a anului.

Valuri repetate de căldură 

În ultimul deceniu, mai multe valuri de căldură au fost observate în anumite regiuni din Arctica şi în diferite perioade ale anului.

Ceea ce se întâmplă în prezent "nu este fără precedent, însă este totuşi destul de neobişnuit", a precizat Stendel.

Specialistul a amintit importanţa monitorizării regiunii în care "există cantităţi imense de gaze cu efect de seră prinse sub gheaţa" permafrostului.

Temperaturile medii din regiunea arctică au crescut cu două grade de la mijlocul secolului al XIX-lea, de două ori mai mult decât media globală, notează AFP.

Consecințe asupra nivelului mondial al apelor 

Topirea gheţarilor din Groenlanda nu este fără consecinţe asupra nivelului mondial al mărilor şi oceanelor.

Potrivit DMI, gheaţa care se topeşte în această regiune a lumii a contribuit la creşterea cu un centimetru a nivelului mărilor după anul 2002.

Într-un raport publicat în aprilie în jurnalul ştiinţifici The Cryosphere, cercetătorii au relevat că în 2019 topirea din Groenlanda a reprezentat 40% din creşterea nivelului apelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News