Valul de căldură din Siberia, alături de o topire timpurie a gheţii din Groenlanda, reînvie îngrijorările comunităţii ştiinţifice pe măsură ce vara se apropie în regiunea arctică, relatează agenţia AFP, scrie Agerpres.
Începutul sezonului de topire din Groenlanda - definit drept momentul în care acest fenomen cuprinde cel puţin 5% din calota glaciară - a fost înregistrat la data de 13 mai, potrivit Institutului Meteorologic Danez (Danmarks Meteorologiske Institut - DMI). Cu "aproape două săptămâni mai devreme", comparativ cu data medie stabilită în urma a 40 de ani de monitorizare, după cum a explicat vineri pentru AFP Martin Stendel, cercetător în cadrul DMI.
Îngrijorarea specialiștilor
În 2019, sezonul de topire a debutat la 30 aprilie, însă un început precoce ca cel din acest an rămâne o sursă de îngrijorare, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Groenlanda va intra în aşa-numitul sezon de "ablaţie" - când căderile de zăpadă nu vor mai compensa topirea, antrenând o reducere generală a calotei glaciare - cu un nivel deja firav de gheaţă din cauza cantităţilor reduse de ninsoare din timpul iernii.
Cercetătorii DMI au remarcat, de asemenea, un val de căldură record în vestul Siberiei, în luna mai.
După ce a fost utilizată o metodă numită reanaliză, Stendel a explicat că echipa sa nu a mai observat un astfel de val de căldură în ultimii şaizeci de ani în această perioadă a anului.
Valuri repetate de căldură
În ultimul deceniu, mai multe valuri de căldură au fost observate în anumite regiuni din Arctica şi în diferite perioade ale anului.
Ceea ce se întâmplă în prezent "nu este fără precedent, însă este totuşi destul de neobişnuit", a precizat Stendel.
Specialistul a amintit importanţa monitorizării regiunii în care "există cantităţi imense de gaze cu efect de seră prinse sub gheaţa" permafrostului.
Temperaturile medii din regiunea arctică au crescut cu două grade de la mijlocul secolului al XIX-lea, de două ori mai mult decât media globală, notează AFP.
Consecințe asupra nivelului mondial al apelor
Topirea gheţarilor din Groenlanda nu este fără consecinţe asupra nivelului mondial al mărilor şi oceanelor.
Potrivit DMI, gheaţa care se topeşte în această regiune a lumii a contribuit la creşterea cu un centimetru a nivelului mărilor după anul 2002.
Într-un raport publicat în aprilie în jurnalul ştiinţifici The Cryosphere, cercetătorii au relevat că în 2019 topirea din Groenlanda a reprezentat 40% din creşterea nivelului apelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Epidemie de gripă și scarlatină în România! Informații de ultimă oră
- ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală
- Nu e perioada planurilor. Daniela Simulescu: Să nu te superi că lucrurile nu ies cum ai visat azi-noapte!
- Cum a ajuns obez un copil de mare sportiv. Psiholog: Și-a arătat trei traume din două propoziții
- Sectorul 1, după ce Clotilde a promis creșe, grădinițe și școli: 800 de copii au rămas de din afară