Pompierii din Portugalia luptă cu incendiile de vegetaţie, dintre care cele mai grave sunt în centrul ţării. Şi în Spania au fost înregistrate temperaturi extreme. În oraşul Badajoz, din sud-vestul ţării, a fost prognozat să se ajungă la temperatura de 46 de grade Celesius, până la finalul săptămânii, potrivit BBC.

Se întoarce canicula în România

Directorul General al ANM, Elena Mateescu, a vorbit despre cele mai noi estimări referitoare la cantitățile de precipitații care se vor întregistra în România, în următoarele săptămâni.

„Din punct de vedere agro-meteorologic, vorbim de o seceta extremă în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Bărăgan, Banat, Crișana, Maramureș, acolo unde deficitele de apă sunt deosebit de accentuate", a spus Elena Mateescu.

„De la 1 septembrie 2021 și până în prezent, doar în două luni am avut cantități peste normele climatologice specifice perioadei din calendar, respectiv decembrie și aprilie. Din luna mai și iunie, iată, deficite accentuate. Luni de zile, care sunt perioade critice pentru culturi. Și vorbim de un iunie foarte secetos, a treia luna cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor meteorologice, și a cincea cea mai caldă. Și iulie, din păcate, la acest moment, acoperă doar 45% din normal, mai puțin de jumătate din necesarul de precipitații. Așa cum arată și perspectiva pentru următoarele trei săptămâni, la acest moment, estimările arată în continuare un semnal pentru cantități de precipitații deficitare, iar de la mijlocul săptămânii viitoare, de joi, temperaturi în creștere, care să se apropie din nou de pragul unei zile de caniculă 34-36 de grade. Se întoarce canicula”, a spus, la Antena 3, Elena Mateescu.

„Din 18 iulie, valul de căldură se va putea intensifica, și este posibil să consemnăm perioade frecvente consecutive cu valori posibil peste 37 de grade Celsius. Zonele cele mai afectate: la început partea de vest a țării, apoi și sudul și sud-estul țării. (...)

Cu siguranță, acele săptămâni vor fi definitorii pentru ceea ce înseamnă agricultura, dar mai ales pregătirea pentru ceea ce înseamnă noul an agricol. Vom vedea luna august mai caldă decât în mod obișnuit", a mai spus directorul ANM.

Șapte proiecte majore la ANM. Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

Elena Mateescu, director general ANM, a fost prezentă la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News. Elena Mateescu a prezentat obiectivele pe care ANM și le-a asumat până la data de 31 decembrie 2023.

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.”, a precizat Elena Mateescu.

„În acest moment, suntem în perioada de evaluare tehnică a ofertelor depuse pentru toate cele 7 obiective, pentru că trebuie să le implementăm până la 31 decembrie 2023. Mulțumesc echipei care lucrează la implementarea acestor. Este foarte greu, desfășurăm și activitate operativă simultan cu ceea ce înseamnă nevoia de a ne moderniza și a beneficia de fondurile europene.”

„Reperul clădirii (n.r. Centrului Agrometeorologic) este acela de „clădire verde-smart green”, care va asigura schimbul de informații și realizarea de produse pentru fermierii din România și din Europa. Este foarte important acest lucru, pentru că astfel rămânem în elita meteorologiei și agrometeorologiei internaționale și România deschide un drum, realizând primul centru de acest fel, din lume.”, a mai spus directorul ANM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News