„Pe turism cum vezi lucrurile? E vreo reclamă care te scoate din casă și te duce în vacanță?”, a întrebat jurnalistul în timpul emisiunii de la DC NEWS.

„Teoretic cred că dacă mai zice vreunul ceva de pandemie va fi luat pe sus. Au fost de ajuns doi ani de zile de stat în casă. Probabil că pentru turiști va fi un sezon mai bun, dar din păcate pentru cei din turism nu mai sunt chiar atât de mulți bani. Avantajul este mare că Europa trebuie să mai facă vaccinuri o groază și au prelungit restricțiile cu încă un an.

Unii dintre românii care mergeau de regulă prin străinătate nu o să mai meargă și o să aleagă România. Problema delicată este că în România au ajuns prețurile mult, mult mai mari decât Grecia... nu mai zic de Turcia și Bulgaria unde este un decalaj mare”, a răspuns Alfred Bulai.

În Turcia nu e cum crede toată lumea, spune Vâlcu

„Noi spunem așa, dar vorbim de Turcia aia nasoală. Dacă mergi cu 400 de euro în Turcia, de banii ăia stai pe un pat de fier și cămăruța e mică, plaja e nasoală”, a replicat Vâlcu.

„Problema este că în unele zone din Turcia se face turism de 3-4 decenii maxim. Trebuie să te ducă mintea să te întrebi: dacă nu a fost zonă locuibilă sute de ani, mii de ani, tu chiar crezi că zona aia poate fi turistică? Pe țărmurile Greciei se trăiește de 2000 de ani. Am fost și eu la mare în Turcia acum mulți ani. În primul rând gândește-te care este atmosfera... După vreo 3-4 zile de sejur au început să se vadă de pe plajă munții. Dar la început nu erau! Îți dai seama ce calitate avea aerul. Era de la căldură.

Îmi place să merg cu picioarele goale prin nisip la mare. Acolo nu puteai așa ceva, mergeai pe cărbuni. Nu era foarte bună atmosfera”, a mai spus Bulai.

Bulai, poveste tare despre oameni judecați pentru deturnare de fonduri europene. „Nu înțelegeau ce au făcut rău”

„Îți zic o chestie amuzantă, povestită de un avocat care a apărat doi oameni din sudul țării. Au avut două proiecte depuse și unul era să facă un siloz, o parte din bani i-au strâns ei, iar celălalt era pentru schimburi de experiență cu Germania. Evident, nu s-a aprobat ăla cu silozul, ci ăla cu schimbul de experiență. Oamenii, gospodari, au hotărât ei să facă totuși silozul pe banii proiectului celălalt. Faza e frumoasă ca poveste, oamenii au făcut silozul deși nu au fost bani suficienți, au pus, au strâns. Nu s-a prins managementul din România, dar cei din Germania au semnalat după vreo doi ani. Au venit în control și să le impută tot proiectul.

Avocatul îi apăra, oamenii încercau să afle ce au făcut rău. Nu înțelegeau că au deturnat fondurile, ziceau că au construit silozul, că nu au furat. Au zis că merg pe banii lor în Germania... Era și vina Uniunii Europene apropo, că nu i-a deranjat nimeni doi ani și ceva – le-au dat banii, ăia nu au mințit, au dat actele pe siloz”, a conchis sociologul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News