Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, susține necesitatea ”de a investi în căi legale” de intrare a migranților în UE.

Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, a subliniat luni, la Atena, necesitatea ”de a investi în căi legale” de intrare a migranţilor în spaţiul european pentru a se putea face faţă lipsei de mână de lucru în Europa, transmite AFP, scrie Agerpres.

In Athens today where I met with PM @Mitsotakis
We discussed the positive progress that Greece has made in managing migration in an orderly way, the need for more legal pathways and integration, as well as the crisis in the Middle East. pic.twitter.com/9ljTTQhdAe

— Ylva Johansson (@YlvaJohansson) January 8, 2024

Astfel, salutând ”progresele semnificative” înregistrate de guvernul grec condus de premierul grec Kyriakos Mitsotaki în materie de gestionare a migraţiei, Johansson a insistat pe nevoia de a combate ”provocările actuale şi de a investi în mijloacele legale cu privire la imigraţia legală”.

”Societăţile noastre duc lipsă de mână de lucru pe piaţa muncii, trebuie să lucrăm la integrarea migranţilor în societate”, a declarat ea la finalul întrevederilor cu premierul Kyriakos Mitsotakis şi cu ministrul grec pentru migraţie, Dimitris Kairidis.

Migranții fără documente pot lucra în Grecia

Parlamentul grec a adoptat în decembrie un amendament ce autorizează migranţii fără documente să lucreze în Grecia, pentru a acoperi penuria de forţă de muncă din agricultură şi construcţii.

Reprezentanta executivului UE a ţinut să remarce rolul important al Greciei, una din principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, în acordul convenit de Uniunea Europeană în luna decembrie pentru reformarea sistemului european de azil şi migraţie.

Acordul prevede în special un control consolidat al sosirilor de migranţi în Uniunea Europeană, înfiinţarea unor centre în apropierea frontierelor pentru returnarea mai rapidă a persoanelor fără drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre, în beneficiul statelor supuse unei presiuni din partea migraţiei.

”Consolidăm drepturile solicitanţilor de azil şi protecţia grupurilor vulnerabile”, a dat asigurări Ylva Johansson.

Numeroase organizaţii neguvernamentale care militează pentru apărarea drepturilor migranţilor au atenţionat în noiembrie anul trecut cu privire la ”disfuncţionalitatea” primirii de refugiaţi în Grecia şi la ”suprapopularea” din anumite centre de primire de pe insule din Marea Egee.

Luna trecută, organizaţiile Amnesty International şi Human Rights Watch au denunţat întârzierile în ancheta privind eventuala vinovăţie a Gărzii de Coastă greceşti în cazul unuia dintre cele mai grave naufragii de migranţi din Grecia, consemnat în iunie 2023 şi soldat cu 82 de morţi şi aproape 600 de persoane date dispărute.

Citește și: Mediterana Centrală, cea mai aglomerată rută migratorie spre Europa

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News