Semnalul, denumit FRB 20201124A, a fost detectat cu radiotelescopul sferic cu deschidere de cinci sute de metri FAST, în China, și descris într-o nouă lucrare condusă de astronomul Heng Xu de la Universitatea Peking din China. Până acum, majoritatea dovezilor indică un magnetar – o stea neutronică cu câmpuri magnetice extraordinar de puternice – ca sursă a unor astfel de emisii.

Dacă emisia FRB (explozie radio rapidă) 20201124A este într-adevăr de la unul dintre aceste obiecte, atunci reprezintă un lucru extrem de neobișnuit.

„Aceste observații ne-au adus înapoi la planșa de desen”, spune astrofizicianul Bing Zhang de la Universitatea Nevada, Las Vegas.

„Este clar că FRB-urile sunt mai misterioase decât ne-am imaginat. Sunt necesare mai multe campanii de observare cu mai multe lungimi de undă pentru a dezvălui în continuare natura acestor obiecte”, a spus acesta.

Exploziile radio rapide au fost o sursă de nedumerire pentru astronomi de când au fost descoperite pentru prima dată în urmă cu 15 ani, în date de arhivă care datează din 2001: Un vârf de emisie radio incredibil de puternică ce durează doar o perioadă extrem de scurtă.

De atunci, multe altele au fost detectate: rafale de unde radio cu durata de câteva milisecunde, descărcând în acel moment o putere cu 500 de milioane de sori.

Cele mai multe înregistrări au erupt doar o dată, făcându-le dificil de studiat. Au fost detectate puține repetări, ceea ce i-a ajutat pe oamenii de știință cel puțin să le urmărească până la galaxiile din care provin.

Apoi, în 2020, pentru prima dată a fost detectată o explozie radio rapidă în Calea Lactee, ceea ce a determinat astrofizicienii să urmărească fenomenul până la activitatea magnetară.

Aproape 2.000 de semnale în 2 luni

Cel mai recent exemplu de FRB este semnalul care, în mai puțin de două luni de observare, a oferit astronomilor cel mai mare eșantion de date rapide de explozie radio cu polarizare decât orice altă sursă FRB.

Polarizarea se referă la orientarea undelor luminoase în spațiul tridimensional. Examinând cât de mult s-a schimbat această orientare de când lumina și-a părăsit sursa, oamenii de știință pot înțelege mediul prin care a trecut.

Pe baza multitudinii de date furnizate de FRB 20201124A, astronomii au putut deduce că sursa este un magnetar. Totuși, modul în care polarizarea s-a schimbat de-a lungul timpului a sugerat că puterea câmpului magnetic și densitatea particulelor din jurul magnetarului erau destul de fluctuante, conform Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News