Data actualizării:
Data publicării:

Un sat neolitic din Franța a fost descoperit după 150 de ani de cercetare

Autor: Sonia Baciu | Categorie: Stiri
WhatsApp
FOTO: Freepik @haritonovstock
FOTO: Freepik @haritonovstock
Un sat neolitic din Franța a fost descoperit după o cercetare de 150 de ani.

O nouă piesă din ”puzzle”-ul unui sit neolitic a fost descoperită în această vară, în zona Marais de Saint-Gond, situată în nord-estul Franţei, relatează AFP, citat de Agerpres.

Potrivit sursei menționate, această realizare oferă o imagine excepţional de completă asupra organizării sociale din acea perioadă, la 150 de ani după descoperirea primelor silexuri.

”Este ultima piesă din puzzle care ne lipsea”, a explicat Rémi Martineau, om de ştiinţă în cadrul Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, care a localizat satul împreună cu echipa sa.

În regiunea Marais de Saint-Gond au fost descoperite deja 15 mari mine (cariere) de silex, pe o suprafaţă de 450 de hectare, precum şi 135 de hipogee, construcţii funerare subterane.

De la descoperirea primelor silexuri, în urmă cu un secol şi jumătate, au mai fost localizate cinci alei megalitice acoperite, zece şlefuitoare de topoare şi dovada existenţei unor câmpuri cultivate şi curăţate prin ardere.

Această nouă descoperire reprezintă un moment de referinţă în procesul de înţelegere a "organizării economice, societale şi teritoriale din neolitic", a declarat arheologul potrivit căruia "nu există niciun echivalent" al unui astfel de ansamblu în Europa.

Situl era în întregime structurat

Descoperirea acestui sat neolitic recent (din urmă cu 3500/3000 de ani) a avut loc la jumătatea acestei veri, când a fost identificat cu precizie un şanţ pentru ridicarea unei palisade, la aproximativ zece kilometri spre sud.

Locul preistoric înconjura o movilă, înglobând un spaţiu estimat, deocamdată, la un hectar, conform unei evaluări arheologice care a fost finalizată recent, într-o zonă care este în prezent preponderent agricolă, potrivit AFP.

Ulterior, a fost degajată o primă clădire absidă cu două naosuri, ataşată de interiorul incintei, lângă o mare groapă de gunoi, cu un diametru de 20 de metri, precum şi lângă puţuri exterioare.

Această populaţie stabilă de agricultori şi de crescători de animale a întemeiat această aşezare lângă apă, deasupra unei pânze freatice.

"Situl era în întregime structurat", a explicat Martineau. "Bazele societăţii noastre sunt deja acolo", a adăugat el.

Aceste descoperiri succesive sunt rezultatul unui program de cercetare lansat în urmă cu 20 de ani, condus de CNRS.

Cincizeci de persoane au fost în total mobilizate la cea mai recentă campanie, printre acestea numărându-se cercetători din discipline multiple, din Franţa şi din străinătate, precum şi 20 de "săpători", majoritatea studenţi la arheologie.

Printre artefactele aduse la lumină se remarcă un element oval din sidef de midii de apă dulce, o adevărată "piesă de muzeu", potrivit lui Martineau.

Acest obiect de mici dimensiuni este prevăzut cu două găuri în centru şi este, probabil, un strămoş al nasturelui, cu o vechime de 3400/3300 de ani.

Citește și: Tezaur cu mii de monede medievale, descoperit în România / galerie foto

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel