Kievul privește din ce în ce mai mult către modelul acordului privind cerealele din Marea Neagră, în care Rusia și Ucraina au încheiat acorduri separate cu intermediari.

Atacul Ucrainei în Rusia întărește poziția Kievului de a insista pentru discuții de pace, folosind un cadru care ar putea continua chiar și în timp ce Kremlinul refuză să-și trimită diplomații la întâlniri directe, potrivit Politico.

Modelul pactului de pace tot mai discutat în Kiev își trage inspirația din acordul din iulie 2022 care a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale din Marea Neagră. În cadrul acelui format diplomatic, Rusia și Ucraina au lucrat la acorduri separate, supravegheate de ONU și Turcia ca intermediari, fără un acord direct Moscova-Kiev.

În Kiev, există convingerea că atacul fulgerător al trupelor sale peste graniță, în regiunea rusă Kursk, a întărit poziția de negociere a Ucrainei. "În regiunea Kursk, putem vedea clar cum instrumentul militar este folosit obiectiv pentru a convinge Rusia să intre într-un proces de negociere corect”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak la sfârșitul săptămânii trecute.

Președintele rus Vladimir Putin a insistat, însă, că nu are nicio dorință de a discuta. "Despre ce fel de negocieri putem vorbi cu oameni care atacă fără discriminare populația civilă și infrastructura civilă sau încearcă să creeze amenințări la adresa centralelor nucleare? Despre ce putem discuta cu ei?” a spus Putin, fără un indiciu de ironie, având în vedere istoricul Rusiei de a distruge orașe ucrainene, de a ucide civili și de a recurge la șantaj în ceea ce privește centrala ocupată de Rusia de la Zaporojie.

Modelul Mării Negre ar putea depăși acest impas, au spus pentru sursa citată doi oficiali ucraineni de rang înalt. "Acesta este planul pe care îl vizăm”, a declarat un oficial apropiat biroului prezidențial ucrainean, sub anonimat.

Baza pentru ceea ce dorește Ucraina este un plan în 10 puncte elaborat de președintele Volodimir Zelenski în 2022 — acoperind o serie de subiecte precum securitatea alimentară și energetică, restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei și retragerea trupelor rusești. Acest format a fost acum accelerat, iar Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial și principalul oficial de politică externă al lui Zelenski, a declarat pentru European Pravda că au fost create 10 grupuri de lucru — inclusiv ambasadori și experți — pentru a elabora planuri de acțiune și termene.

Yermak a menționat, de asemenea, acordul din Marea Neagră ca un posibil format: "Nu am avut negocieri cu Rusia. Am avut negocieri cu Turcia și ONU, iar ele au negociat cu Rusia. A fost un succes. Coridorul a funcționat timp de un an — au fost multe probleme, dar a funcționat. Trebuie să recunoaștem asta. Un format similar ar putea fi folosit din nou”.

Dar mai este un drum lung de parcurs pentru Kiev. Trebuie să lucreze la un plan comun de pace cu țările care au fost de acord să ajute la implementarea a trei puncte inițiale ale formulei de pace — securitatea nucleară și energetică, securitatea alimentară și returnarea prizonierilor — convenite în cadrul unui prim summit de pace din Elveția, în iunie.

Zelenski dorește ca din întâlnirile inițiate de Ucraina în timpul acelui summit să rezulte o propunere comună de pace. Țările prietenoase cu Rusia, care participă la implementarea programului de pace, ar trebui să prezinte propunerile lor Moscovei în cadrul unui al doilea summit de pace pe care Kievul dorește să-l organizeze până la sfârșitul acestui an.

Însă Rusia a spus deja că nu va participa la acel summit și a calificat formula de pace a Ucrainei drept „complet inacceptabilă” pentru Kremlin. Astfel, ucrainenii au decis că Moscova are nevoie de un impuls, spunând că raidurile asupra Rusiei vor înceta atunci când se va încheia un acord de pace.

"Cu cât Rusia acceptă mai repede restaurarea unei păci juste, în special pe baza unei formule de pace care să conducă la o astfel de pace, cu atât mai repede vor înceta raidurile forțelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus,” a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, la un briefing săptămâna trecută la Kiev.

Turcia nu și-a ascuns dorința de a acționa din nou ca intermediar pentru a obține un acord de pace. "Turcia, ca întotdeauna, este pregătită să faciliteze procesul, nu ne vom feri să depunem eforturi suplimentare”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan în iunie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News