"Izolarea m-a schimbat", a declarat Antoine, un student în vârstă de 20 de ani, care continuă tratamentul cu antidepresive la trei ani după debutul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19.
Tânărul - care nu a dorit să-şi facă public numele de familie - s-a confruntat cu o situaţie în care numeroase persoane de aceeaşi vârstă s-au regăsit, potrivit studiului care a fost realizat pe baza unor chestionare în rândul a circa 25.000 de francezi selectaţi aleatoriu şi care a măsurat frecvenţa episoadelor depresive în rândul populaţiei în 2021.
De 20 de ani, studii similare au fost realizate cu regularitate în Franţa, precedentul datând din 2017.
În ultimii doi, afectaţi de pandemia de COVID-19, cazurile de depresie au cunoscut o creştere fără precedent, concluzie care confirmă rezultatele altor studii efectuate în străinătate.
Această creştere afectează întreaga populaţie franceză, dar mai ales tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani. În rândul acestora, proporţia episoadelor depresive aproape s-a dublat, afectând aproximativ o cincime dintre cei chestionaţi.
Luni, Centrele pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC) din Statele Unite au tras un semnal de alarmă în legătură cu cifre foarte îngrijorătoare privind sănătatea mintală a elevilor de liceu, în special a fetelor tinere. Aproape o treime dintre ele (30%) s-au gândit la sinucidere în 2021 (comparativ cu 19% în 2011).
Este imposibil, desigur, să se stabilească în fiecare caz o legătură precisă cauză-efect între criza COVID-19 şi apariţia depresiei, mai ales că motivele care declanşează această boală au la bază factori multipli, care variază de la istoricul personal al pacientului până la fiziologia acestuia.
Însă, în general, "stresul cauzat de COVID-19 şi restricţiile impuse pentru controlul acestei boli par să fie una dintre principalele ipoteze care explică această creştere", au afirmat autorii acestui studiu.
Enguerrand du Roscoat, unul dintre autorii studiului, specialist în probleme legate de sănătate mintală în cadrul Agenţiei franceze de sănătate publică, a avansat, de asemenea, alte ipoteze: precaritatea financiară, izolarea în locuinţe adesea foarte mici, precum şi o formă de vinovăţie în faţa epidemiei. "Tinerii au fost cam arătaţi cu degetul pentru că doreau să iasă în oraş, îmbolnăvindu-se în număr mai mare şi putând constitui astfel un pericol", a explicat Roscoat, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- A murit Naomy, cea mai controversată vedetă a anilor 2000
- Când începe explorarea Cartofului de Aur, cel mai "scump" asteroid din spațiu, estimat la 10.000 de cvadrilioane de dolari. NASA a făcut anunțul
- Semafoarele care educă șoferii. Titi Aur: Spania are de foarte mult timp introdus acest sistem. E demonstrat 100% că sunt utile / video
- Adrian Negrescu: Va fi primul Paște fără miel pentru majoritatea românilor, în condițiile în care prețul cărnii a atins un nivel fără precedent în ultimii 30 de ani
- Weekendul 19-21 aprilie, marcat de un eveniment nemaiîntâlnit din 1941 încoace. Daniela Simulescu: Nu ne plictisim deloc zilele ce urmează!
- Prima luptă între un pilot uman și un avion controlat de inteligența artificială: Un "moment de transformare în istoria aerospațială"
- Chirieac, după riposta Israelului asupra Iranului: S-ar putea să încheiem această pagină neagră din istoria Orientului Mijlociu
- Paradox cu judecătoarea care nu știa că Sebi a murit. Motivul pentru care a făcut „gogonate“ în sala de judecată / video
- Klaus Iohannis, în Republica Coreea. E prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008
- Elveția s-a săturat de ecologiștii care-i pun bețe în roate și critică dur CEDO după ce țara a fost condamnată pe motiv că "bătrânii riscă să moară din cauza căldurii"