Bucureştiul a fost odată cunoscut ca 'Parisul Estului', însă parizienii ar putea fi sfătuiţi să să se ţină departe de capitala României, cel puţin până când ultima dispută dintre guvernele francez şi român dispare, se menţionează într-un articol postat miercuri seară pe blogul „Eastern Approaches“ al publicaţiei britanice The Economist, preluat de Agerpres.

Relaţiile dintre cele două ţări au fost în mare parte bune după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Cel puţin până în luna august a anului trecut, atunci când preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ordonat expulzarea romilor care trăiesc ilegal în Franţa, majoritatea având cetăţenie română. Nu a durat mult până când acuzaţiile de oportunism şi chiar de rasism au început să zboare în direcţia Franţei, comentează sursa citată.

Pe de altă parte, România nu a dorit să provoace prea multă iritare. Bucureştiul ştia că avea nevoie de sprijinul francez pentru aderarea la spaţiul Schengen, prevăzută pentru luna martie a acestui an. Din păcate pentru ea, este exact ceea ce pare că a pierdut. Deşi aparent a trecut cu bine de o evaluare tehnică făcută de către oficialii Schengen vinerea trecută, aderarea României (ca şi cea a Bulgariei) este blocată de către Franţa, dar şi de Germania, aparent pe motiv că cele două ţări nu au reuşit să controleze crima organizată şi corupţia.

În mod previzibil, românii „au strigat fault“. La începutul acestei săptămâni, ministrul de externe român, Teodor Baconschi, a sugerat că UE aplică „standarde duble“ pentru România şi Bulgaria şi că riscă să alimenteze euroscepticismul în rândul cetăţenilor acestor ţări. Chiar dacă termenul limită pentru luna martie pare o speranţă pierdută, Baconschi speră încă la aderarea la Schengen în timpul preşedinţiei ungare a UE, care se încheie în luna iunie.

Vestea că Franţa şi Germania intenţionează să amâne aderarea României la Schengen a apărut pentru prima dată chiar înainte de Crăciun, însă felul în care a răspuns România nu a fost în favoarea sa. Iniţial, scrie sursa citată, Baconschi a ameninţat cu impunerea de obligaţii suplimentare Croaţiei, ţara candidată la UE cea mai apropiată de aderare. Ulterior, ministrul român a declarat că România ar putea denunţa unilateral 'Mecanismul de verificare şi cooperare', un set de reguli privind combaterea corupţiei pe care România şi Bulgaria l-au semnat atunci când au aderat la UE. Separat, un grup de parlamentari români a declarat că va amâna ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, care prevede suplimentarea Parlamentului European cu un număr de 18 eurodeputaţi.

Atunci când a devenit clar că România nu era în poziţia de a pune în aplicare niciuna dintre aceste ameninţări, Traian Băsescu, preşedintele României, a dat înapoi chiar dacă nu în întregime într-un mod graţios. Baconschi a spus că a fost 'o greşeală' că problema aderării Schengen s-a transformat într-un subiect de o asemenea amploare. Însă răul fusese deja făcut.

Disputa privind aderarea la Schengen se va rezolva probabil într-un final. O teamă mai mare este că disputa va alimenta temerile statelor mai sărace din UE de la marginile estice ale blocului comunitar cu privire la faptul că li se face o nedreptate. O reducere planificată a bugetului UE va lovi ţările mai sărace care primesc o sumă disproporţionată din acesta. Totuşi, acest aspect este în cel mai bun caz o preocupare minoră pentru factorii de decizie de la Bruxelles absorbiţi de criza actuală din zona euro. Cele două Parisuri europene nu au fost niciodată mai departe unul de celălalt, conchide blogul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News