Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Terenurile date în arendă străinilor. Chesnoiu subliniază cea mai mare problemă: "Am depus o iniţiativă legislativă în Parlament"
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Christian Heitz)
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a vorbit despre situația terenurilor arabile din România, la ora actuală, și problema suprafețelor date în arendă străinilor.
"Noi avem suprafaţa de teren arabil a ţării care este oarecum stabilă pentru că avem declaraţiile la APIA - 9,4 milioane de hectare de teren care sunt declarate anual pentru primirea de subvenţii. În general, sunt deţinute de români. Acum, faptul că este o firmă românească cu acționarat străin... Asta a făcut situaţia legislaţiei europene să se poată achiziţiona. Noi am venit cu acea modificare la Legea 17 cu vânzarea terenurilor în care am impus anumite condiţii şi un anumit ordin de preemţiune la cumpărare care a mai stabilizat puţin lucrurile. Este foarte important să ştim că pe aceste 9,4 milioane de hectare de teren se produce în ţară. Toţi fermierii, până la urmă, sunt fermieri români. Chiar dacă există fonduri de investiții externe, în general terenul este arendat către fermieri români.
Problema cea mai mare, din ultima perioadă, este faptul că, în cazul terenurilor care sunt deţinute de grupuri de investiții, de fonduri de investiții externe, arenda este pe perioadă foarte scurtă - 1 an, 2 ani. Problema este că fermierii români au nevoie de stabilitate. Ca să poţi face investiţii în creşterea unităţii solului, a calităţii pământului, ai nevoie de continuitate şi acesta a fost motivul pentru care am depus o iniţiativă legislativă în Parlament, pentru a standardiza un nivel minim al duratei arendei de 10 ani. Am gândit această durată minimă că să îi putem oferi fermierului posibilitatea de a face rotaţia terenurilor, de a face investiții, de a avea o predictibilitate. (...) Rotaţia culturilor distruge dăunătorii şi oferă posibilitatea creşterii calităţii solului. De partea cealaltă, utilizarea unor culturi proteice fixatoare de azot oferă îmbunătăţirea calităţii solului în timp", a spus Adrian Chesnoiu, la DCNews TV.
Emisiunea integrală, în materialul video de mai jos:
Prima regulă pentru o fermă ca să reziste în viitor
Într-un interviu DCNews, profesorul Avram Fițiu a explicat diferența dintre țăran și fermier, subliniind și ce ar trebui să aibă în vedere țăranul român pentru a supraviețui ca agricultor, în viitor.
”Noi trebuie să ne referim la termenii care sunt uzuali în toată Europa vestică - și anume de țăran sau de fermier. Țăranul e proprietar de pământ, iar arendașul - adică cel care nu are pământ și merge să ia pământ în arendă- se numește fermier. Noi, din păcate, am avut un sport național în ultimii 10-15 ani de a reboteza țăranul român din stăpân în slugă și anume în fermier. Și atunci am încurajat o agricultură în cadru legal în care dispare noțiunea de țăran, adică de stăpân, probabil pentru ca cineva, adică fermierul, să-i ia pământul.” a spus profesorul Avram Fițiu, conferențiar universitar la USAMV Cluj-Napoca, pentru DCNews, făcând un apel pentru a ne întoarce la valorile semantice de bază, adică de țăran.
”Fermierul este a doua categorie de agricultori, cei care nu dețin pământ. Să nu transformăm o țară de stăpâni într-o țară de slugi, așa cum încearcă unii, ci să rămânem la semantica aferentă și la tot elementul din spate și anume proprietatea care stă la baza țăranului român” a continuat profesorul Fițiu.
Reguli de viitor pentru țăranii români
”În anii care vin, un țăran român cu o fermă medie, de 3-10-15-20 de hectare, va trebui să producă, în primul rând, un produs procesat, este prima regulă! A doua regulă este că va trebui să producă un produs de nișă, de calitate, adică produse din scheme de calitate, adică fie produs ecologic, tradițional, local, etc. Ești condamnat, de fapt, tu, ca țăran român, dacă vrei să supraviețuiești, să nu mai vinzi materie brută, ci să vinzi materie procesată, în special materie procesată din scheme de calitate. Dacă vom continua să fie vândut porcul pe picior, vițelul pe picior, să vindem oaia la turci, să vindem grâul peste hotare, înseamnă că suntem condamnați la un statut de țară africană - fără nicio abordare peiorativă, ei fiind campionii lumii la vânzare de materie brută, deși sunt cel mai bogat continent din lume-, care vinde doar materie brută. Iar România se comportă ca o țară din Africa deși suntem printre cele mai bogate țări din punct de vedere agricol, la nivel european, iar noi ne comportăm ca o țară din lumea a treia care vinde materie brută.” a continuat Avram Fițiu, pentru DCNews, spunând că ar trebuie să ne întoarcem la oaie, specia pe care am crescut-o în ultimii 2000 de ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
adrian chesnoiu
agricultura
arenda
economie
fermieri
romania
straini
terenuri
