Oamenii de știință au aflat ce s-a întâmplat cu primele continente de pe Pământ.

O nouă examinare a unora dintre cele mai vechi roci din lume sugerează că primele continente de pe Pământ au fost instabile și s-au scufundat din nou în manta înainte de a-și ieși din nou și de a lua o nouă formă.

Acest lucru ar putea explica unele dintre caracteristicile mai enigmatice ale cratoanelor, părți extrem de vechi și stabile ale litosferei (crusta și mantaua superioară) care au supraviețuit schimbărilor continentale de-a lungul vremii și înregistrează istoria antică a Pământului.

Noile descoperiri ne-ar putea ajuta să înțelegem geologia în schimbare a Pământului de-a lungul duratei sale de viață de 4,5 miliarde de ani.

„Rocile din miezul continentelor, numite cratoni, au o vechime de peste trei miliarde de ani”, explică geologul Fabio Capitanio de la Școala Universității Monash pentru Pământ, Atmosferă și Mediu din Australia.

„Ele s-au format la începutul Pământului și dețin secretul modului în care continentele și planeta s-au schimbat în timp”, mai spune acesta.

Nu știm cu adevărat cum s-au format continentele. Nicio altă planetă din Sistemul Solar nu are așa ceva, așa că pare clar că trebuie să existe un set specific de circumstanțe.

Dezbateri aprinse privind formarea continentelor

Există mai multe dovezi care sugerează că acestea s-ar fi putut forma din interior spre exterior, în jurul nucleelor ​​cratonice. Dar mecanismul de formare al cratonilor în sine este aprig dezbătut.

Cratonii, dintre care aproximativ 35 sunt cunoscuți în prezent, sunt plutitori și rigizi în comparație cu alte părți ale litosferei, ceea ce le-a conferit stabilitatea. Dar compoziția lor este neobișnuită în comparație cu litosfera mai recentă, formată dintr-un amestec ciudat de diverse materiale, minerale cu o gamă largă de vârste, compoziții și surse.

Această eterogenitate, sau diversitate, sugerează reciclarea și reprelucrarea, au descoperit cercetările anterioare.

Capitanio și echipa sa au efectuat modelări pentru a simula evoluția Pământului în primul miliard de ani de existență, pentru a observa evoluția termică și chimică a mantalei litosferice cratonice. În plus, au efectuat un set de simulări de testare pentru a determina cât de sensibil era modelul lor la diferiți parametri.

Primele continente s-ar fi scufundat în manta

Rezultatele au arătat că primele blocuri continentale care au apărut pe Pământ au fost instabile, scufundându-se înapoi în manta. Acolo s-au topit și s-au amestecat cu materialul topit până s-au dizolvat.

Cu toate acestea, unele piese pot rămâne acolo mult timp înainte de a pluti înapoi, concentraându-se sub litosferă în straturi, dându-i flotabilitate și rigiditate.

Deoarece unele dintre acele bucăți mai vechi de rocă pot rămâne în manta pentru perioade lungi de timp, acest lucru poate explica eterogenitatea compoziției cratonice: roci mai vechi din diferite locuri amestecate cu roci mai tinere.

Echipa a numit acest mecanism „relaminare regională masivă” (MRR). Deoarece se potrivește atât de bine cu compoziția observată a cratonilor, echipa spune că ar fi putut fi o componentă cheie a formării continentelor pe Pământul timpuriu.

Având în vedere că continentele sunt considerate a fi foarte importante pentru apariția și existența continuă a vieții pe Pământ, descoperirea modului în care s-au format are implicații, nu doar pentru propria noastră planetă, ci și pentru căutarea de lumi locuibile în afara Sistemului Solar.

„Munca noastră este importantă în două moduri”, spune Capitanio.

„În primul rând, cratonurile sunt locul unde sunt stocate/găsite metale importante și alte minerale. Și în al doilea rând, ele ne spun cum s-au format și s-au schimbat planetele în trecut, inclusiv cum au apărut continentele și cum au susținut viața și cum s-a format atmosfera”, a mai spus el, conform Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News