Politica din Franța trece prin mai multe tensiuni.

Premierul Franței, Michel Barnier, se confruntă cu cel mai mare risc de până acum de a fi destituit de un Parlament ostil, în timp ce Guvernul său prezintă un plan de finanțare a securității sociale care a ridicat opoziția în picioare.

Barnier, un conservator numit de președintele Emmanuel Macron în septembrie, după alegeri generale neconcludente, nu are majoritate în Parlament și trăiește sub amenințarea constantă a unui vot de neîncredere care, dacă ar avea succes, l-ar forța pe el și echipa sa să demisioneze.

Cheia unui astfel de vot este Marine Le Pen, liderul parlamentar al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), care și-a exprimat opoziția față de mai multe aspecte ale planului bugetar pentru 2025 al Guvernului, inclusiv față de proiectul de finanțare a asigurărilor sociale care va fi dezbătut luni după-amiază în camera inferioară Adunarea Națională.

Acesta include reduceri planificate ale contribuțiilor sociale ale angajatorilor, încetarea parțială a indexării pensiilor în funcție de inflație și o politică mai puțin generoasă de rambursare a medicamentelor prescrise.

În cazul în care Barnier nu reușește să găsească o majoritate parlamentară care să susțină măsurile, se așteaptă ca acesta să utilizeze puterile executive pentru a le adopta fără vot, o procedură denumită „49.3” după articolul constituțional care detaliază prerogativa.

Vot de neîncredere

Cu toate acestea, o astfel de măsură ar declanșa un vot de neîncredere la care ar putea supraviețui doar dacă partidul lui Le Pen se abține, Barnier având puține speranțe de a găsi sprijin din partea stângii de centru.

O moțiune de cenzură ar putea avea loc chiar miercuri.

Dacă Guvernul cade din cauza articolului 49.3, ar fi prima moțiune de cenzură reușită de la o înfrângere a Guvernului lui Georges Pompidou în 1962, când Charles de Gaulle era președinte.

Liderul partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, a declarat luni dimineață că o astfel de moțiune este probabilă. „Adunarea Națională va declanșa un vot de neîncredere, cu excepția, bineînțeles, a unui miracol de ultim moment”, a declarat el la radioul RTL.

Le Pen a reacționat glacial duminică, după ce ministrul bugetului, Laurent Saint-Martin, a declarat că Guvernul nu intenționează să mai modifice planul de buget al asigurărilor sociale. „Am notat”, a spus ea, calificând această poziție drept ”un comportament extrem de închis la minte și partizan”.

Într-un interviu acordat ediției de duminică a cotidianului La Tribune, ea i-a cerut lui Barnier să accepte continuarea „discuțiilor” cu privire la dorințele partidului său. „Tot ce trebuie să facă dl Barnier este să accepte să negocieze”, a spus ea.

RN este cel mai mare partid din camera inferioară Adunarea Națională cu 577 de locuri, cu peste 140 de deputați.

Joi, Barnier a renunțat la o creștere planificată anterior a unei taxe pe electricitate, într-o concesie față de critici. Saint-Martin a subliniat activitatea desfășurată cu privire la propunerile bugetare în cadrul unei comisii parlamentare înainte de dezbaterea de luni, afirmând că propunerea actuală a fost deja rezultatul unui compromis între deputații Adunării Naționale și membrii camerei superioare franceze, Senatul.

„A respinge acest text înseamnă a respinge un acord democratic”, a spus el.

Senatul, majoritar de dreapta, a aprobat parțial duminică bugetul pe 2025 al Guvernului, dând undă verde proiecțiilor sale de venituri, într-un vot boicotat de stânga.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Maud Bregeon, a declarat luni că echipa lui Barnier rămâne „deschisă la dialog” pentru a găsi un compromis.

Îndemn pentru premierul Barnier

Guvernul mai poate modifica proiectul său de lege până în ultimul minut, iar președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, l-a îndemnat duminică pe Barnier să facă acest lucru.

„De la început am cerut Guvernului să negocieze cu diferitele grupuri politice din Adunarea Națională”, a declarat ea pentru Radio J.

Partidul Socialist, care face parte din opoziția de stânga, i-a spus lui Barnier că va vota împotriva sa dacă va utiliza articolul 49.3, afirmând că nu va avea „altă opțiune”. Saint-Martin a avertizat că destrămarea Guvernului ar crește prima de risc a datoriei publice franceze, care a atins cote neobișnuite din cauza situației financiare șubrede a țării.

Franța a scăpat săptămâna trecută de retrogradarea datoriei de către S&P, agenția de rating declarând că „în ciuda incertitudinii politice actuale, ne așteptăm ca Franța să respecte - cu întârziere - cadrul fiscal al UE și să consolideze treptat finanțele publice”.

Barnier a promis să îmbunătățească poziția fiscală a Franței cu 60 de miliarde de euro în 2025, în speranța de a reduce deficitul sectorului public la 5% din produsul intern brut, de la 6,1% din PIB în acest an, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News