Folosită încă din vremea dacilor, efectele miraculoase ale acestei plante au ajuns să fie cunoscute până în zilele noastre datorită consemnării lor de către Dioscoride, celebrul medic al antichității,în tratatul său.

În ultimele decenii, tătăneasa a fost una din cele mai folosite plante pe plan mondial. În Elveția, țara cu cea mai mare tradiție în domeniul medicamentelor din plante, mai bine de jumătate din preparatele externe produse în ultimul deceniu au fost pe bază de tătăneasă. Industria cosmetică folosește în prezent intens alantoina, unul dintre principiile active cele mai importante ale tătănesei, care este practic nelipsită în deodorante și creme de corp.

Din păcate, în uz intern, tătăneasa a fost mai puțin folosită, deoarece ea a fost una dintre primele victime ale războiului informațional dintre micile firme care produc medicamente din plante și marile concernuri farmaceutice.

Efecte terapeutice

Este o plantă larg cunoscută și folosită încă din vremea dacilor, denumirea sa originală în limba dacă - Prodiarnela - ajungând până în zilele noastre datorită consemnării sale de către Dioscoride, celebrul medic al antichității, în tratatul său. În medicina populară românească are mai mult de o sută de utilizări, atât intern, cât și extern.

Descriere botanică, recoltare și păstrare

Tătăneasa este una dintre cele mai răspândite plante medicinale din flora noastră, fiind întâlnită mai ales pe câmpurile rămase necultivate și mai umede, la marginile de drum, pe terenurile virane, la marginile de pădure. Este înaltă de 30-100 cm, are frunzele de la bază eliptice, iar spre vârf înguste, în formă de lance. Florile, care apar din mai până în august, sunt de culoare roșie-violacee.

Recoltarea se face în lunile octombrie și noiembrie sau în martie. Se folosesc rădăcinile, recoltate în perioada de repaus vegetativ. Cea mai eficientă metodă de recoltare este culegerea în timpul aratului, când rădăcinile sunt scoase la suprafață de fierul plugului și pot fi adunate cu ușurință.

După recoltare, rădăcinile se spală în curent de apă rapid (dacă sunt ținute mult în apă mucilagiile se dizolvă și astfel scade mult valoarea terapeutică a plantei) și apoi se întind răsfirat la uscat în locuri foarte bine aerisite și lipsite de umiditate. În anumite afecțiuni, cum ar fi candidoza vaginală și dermatozele produse de ciuperci, sunt recomandate frunzele, recoltate prin secerare în perioada infloririi.

Gastrita hiperacidă, ulcer gastric și duodenal

Se ia o jumătate de linguriță de pulbere de tătăneasă de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tătăneasa reduce aciditatea, favorizează cicatrizarea, protejează pereții stomacului. De obicei se combină cu încă o jumătate de linguriță de pulbere dintr-o plantă aromatică aleasă după necesitățile pacientului: mușețel (pentru persoanele iritabile), valeriană sau sunătoare (pentru gastritele și ulcerele care apar pe fond de anxietate), menta sau lavanda (pentru persoanele colerice), obligeană sau busuioc (pentru caracterele anxios-depresive).

Afecțiuni ale gâtului, afecțiuni pulmonare

Infecții la nivelul gâtului, tuse produsă de cauze diverse, traheo-bronșita, bronșita, pneumonii trenante, tuberculoza pulmonară.

Se mestecă încet o bucățică de rădăcină de tătăneasă, lăsând ca principiile active emoliente și regenerative epiteliale să fie extrase de salivă și să ajungă în zona gâtului. Rădăcina proaspată are un gust neutru, plăcut și este deosebit de activă. Rădăcina uscata va fi măcinată în prealabil și va fi mestecată minimum 15 minute înainte de a fi înghițită. Se consumă 3 fragmente de rădăcina proaspată cu lungimea de 2-3 cm pe zi sau 3 jumătăți de linguriță de tătăneasa uscată pe zi.

Tătăneasa are calitatea de a stimula eliminarea secrețiilor toxice din arborele bronșic și plămâni, precum și de a stimula refacerea țesuturilor afectate de infecție.

Diaree, dizenterie, infecții intestinale

Tătăneasa normalizează tranzitul intestinal și oprește procesul bolii prin precipitarea proteinelor din conținutul intestinal. Se bea înainte de fiecare masă cu un sfert de oră și de câte ori este nevoie, câte un pahar din extractul apos obținut prin macerație și decocție.

Infecții urinare (cistite) și renale (nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi și la vezica urinară

Prin mucilagiile pe care le conține, tătăneasa favorizează relaxarea țesuturilor, diminuează starea inflamatorie și oprește hemoragia. Se administrează de obicei sub formă de extract apos, împreună cu alte plante: ienupăr (ca antiinfecțios), merișor și mesteacăn (ca anti-litiazice), câte 1 linguriță rasă din fiecare plantă menționată.

Fibrom și adenofibrom mamar și uterin, chisturi ovariene, polipi intestinali și stomacali

Nenumărați pacienți au reușit să scape de durele și periculoasele intervenții chirurgicale folosind tinctura de tătăneasa și extractul apos antitumoral pe bază de tătăneasă.
a. Se administrează 1-2 lingurițe de tinctură de tătăneasă în apă de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face până la completa vindecare.
b. Se bea extractul apos antitumoral, în trei reprize pe parcursul unei zile.
Alături de tratamentul cu tătăneasa este foarte important regimul alimentar, fără carne, consumându-se în mod special morcovi, țelină și pătrunjel. Nu se consumă alcool! Tratamentul se menține 40 de zile.

Cancer

Se face tratament cu extractul apos antitumoral. Se țin 3-7 cure a câte 40 de zile cu 10 zile pauză între ele. Se recomandă în paralel alimentația crudivoră, postul negru. Același tratament este valabil și pentru cancerul cu metastaze.

Pentru tratamentul postoperator al cancerului la gât

Se face un preparat din tătăneasă cu miere - 300 g tătăneasă rasă la 0,5 kg de miere. Rădăcina de tătăneasă trebuie culeasă proaspătă, primăvara sau toamna, deoarece numai atunci are alantoina, o substanță foarte activă în lupta împotriva cancerului. Se spală bine cu o periuță fără a se curăța de coajă. Planta introdusă în miere se amestecă în fiecare zi cu o lingură de lemn și după trei săptămâni, preparatul este gata. Atenție, mierea trebuie să fie naturală și de calitate. Se administrează câte o linguriță pe zi, între mese, în așa fel ca să ramana pe gât, la locul unde a fost operat. Amestecul este și un foarte bun cicatrizant.

Citește și: Usturoi, beneficii. Previne bolile ARTERIALE și REÎNTINEREȘTE ficatul

Pentru tratamentul cancerului la gât neoperat

Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat; 500 g rădăcină rasă de tătăneasă proaspată; 50 g sânziană galbenă (Galium verum) mărunțită; 50 g propolis solid, mărunțit (se găsește la apicultori); 1 litru alcool diluat de 75 de grade. Se lasă la macerat 10 zile. Se strecoară și se ia câte o linguriță mică cu miere, de trei ori pe zi. Se va înghiți foarte încet, lent, pentru a "spăla" cât mai bine gâtul.

Gută, hernie

Se prepară un macerat dintr-o linguriță de rădăcină de tătăneasă marunțită sub formă de pulbere, care se lasă vreme de 24 de ore într-o cană de apă la temperatura de 18-21 grade Celsius, după care se consumă nefiltrată. Se beau 3-4 cești pe zi din acest preparat. Pe parcursul tratamentului se ține o cură de crudități, care trebuie să reprezinte 70% din alimentele consumate zilnic. Este bine să fie consumate sucuri de morcovi, mere, sfeclă roșie, care au un efect de drenare hepatică excepțional. Pe o perioadă de câteva luni nu se consumă carne, alcool, zahăr, margarină.

Ulcer de gambă (inclusiv varicos), leziuni ulcerate în general, escare

Se pun cataplasme cu pastă de pulbere de tătăneasă, care se țin minim 1 oră. În cazul escarelor se pun comprese cu ceai de tătăneasă, umezind crusta permanent cu acesta.

Metoda de obținere casnică a extractului apos de tătăneasă prin macerare + decocție

- 2 linguri de pulbere de tătăneasă se lasă la macerat într-o cană cu apă de seara până dimineața, apoi se filtrează și se pune deoparte
- pulberea umezită cu apă care a rămas se fierbe în încă o cană de apă 1 minut, dupa care se lasă la răcit
- se combină cele două extracte, iar preparatul se utilizează conform indicațiilor.

Extract apos antitumoral

- două linguri rădăcină de tătăneasă (bucăți, așa cum se vinde la Plafar) se lasă de seara până dimineața la macerat într-un pahar cu apă; în alt pahar se pun la macerat în apă următoarele plante: frunze de nuc (o linguriță de pulbere), coada șoricelului (o linguriță de pulbere), mușețel (o linguriță de pulbere), rostopască (o jumătate de linguriță de pulbere - atenție! În cantitate mai mare devine toxică).

- dimineața se filtrează ambele macerate, iar tătăneasa rămasă se pune la fiert la foc mic, cu o cană de apă. După 20 de minute de fiert, se ia de pe foc și se adaugă restul de plante rămas după filtrare, care se lasă să infuzeze 10-15 minute.

- se strecoară infuzia, apoi se combină cu cele două macerate la rece. Cu plantele rămase de la prepararea infuziei se pun comprese pe locul afectat.

Unguentul de tătăneasă

Se face un unguent din 5-6 linguri de unt clarifiat amestecate foarte bine, dar - atenție - la rece, cu 2 linguri de pulbere de tătăneasă (măcinată fin cu râșnița de cafea și cernută de 2 ori prin sita pentru făina albă). Acest preparat se aplică pe zonele afectate de 3-4 ori pe zi.

Pasta din pulbere de tataneasa

Se combină 1-2 linguri de pulbere de tătăneasă cu apă călduță, amestecând bine până se formează o pastă, care va fi întinsă pe locul afectat și va fi ținută 1-3 ore. Pentru arsurile termice, în medicina populară se prepară pasta de tătăneasă, nu cu apă, ci cu zer, iaurt sau chiar smântână.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News