Ministrul Mircea Fechet a fost invitat la interviurile DC News, unde a avut un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu despre Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, despre impactul încălzirii globale asupra terenurilor și modul în care perdelele forestiere pot să prevină fenomenul de deșertificare în sudul României.

„Domnule ministru, au fost dezbateri aprinse și s-a spus că PNRR-ul ne angajează țara să renunțe încălzirea cu lemne, la centralele de apartament, că vom închide minele, centralele, nu vom mai circula cu mașini diesel și de asemenea vor exista tot felul de constrângeri în agricultură. Există un document care nu prea e dezbătut, deși ar putea impune schimbări fundamentale în societate și economie. Mă refer la Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice. Ce implică această adaptare pentru cetățenii României?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

CITEȘTE ȘI              -            EXCLUSIV  Situație inedită cu supermarketurile din România și parcările. Grecia ne dă clasă. Ce spune ministrul Fechet

Foto: Agerpres

„În primul rând, este un document care ne explică ce avem fiecare dintre noi de făcut în legătură cu modul în care suntem afectați de schimbări climatice. Azi nu mai există niciun dubiu și cred că fiecare simțim pe propria piele încălzirea globală. Avem cod roșu de caniculă, secetă pedologică prelungită și foarte extinsă, plus multe alte probleme datorate schimbărilor climatice.

Acel document este o sumă a strategiilor pe fiecare domeniu în parte ca să știm ceea ce ne așteaptă. Fără îndoială, până în 2050, clima se va schimba, iar atunci, ceea ce ne rămâne de făcut - puțin probabil ca noi, în România, să oprim brusc această evoluție - e să ne adaptăm.

Asta înseamnă că trebuie să știm foarte clar ce avem de făcut și să existe o anumită predictibilitate, pentru că cel mai afectat domeniu și cel mai dependent de schimbările climatice, fără îndoială că e agricultura. Trebuie să colaborăm cu fermierii, cu asociațiile și cu colegii de la ANM care fac prognoze pe termen lung și care ne spun, spre exemplu, că dacă nu intervenim, în următorii 50 de ani, sudul României va fi deșertificat complet, cum se întâmplă deja în anumite județe, unde pierdem anual 1000 de hectare de teren arabil“, a zis ministrul Mircea Fechet.

CITEȘTE ȘI             -            EXCLUSIV  Ce facem cu urșii din România? Propunere tare pentru ministrul Mircea Fechet / video

„Am o senzație de întoarcere în timp. În 2002, cam aceleași concepte le explicau specialiștii Băncii Mondiale, ne avertizau că în 2020 vom avea deșertificare în zona de sud și propuneau perdelele forestiere care să țină umbră. Demonstra Banca Mondială că pierzi 30% din terenul arabil, dar câștigi 30% la producția neirigată. Au trecut 22 de ani ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, de ce să credem că din 2024 în 2030 se va întâmpla ceva?“, a insistat Val Vâlcu.

„Pentru că deja se întâmplă aceste lucruri. Împădurirea e cel mai simplu instrument de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Am făcut un test în sudul României, unde împădurim anual sute de hectare, și am mers într-o pădure care tocmai ce împlinise 18 ani și cu termometrul în mână am văzut câte grade erau acolo, după care am ieșit în drum. Diferența era de 10 grade Celsius. Nu mai vorbesc de umiditatea în sol, pe care o perdea forestieră o menține, nu mai vorbesc de acel strat care se formează la baza pădurii și care nu mai lasă praful să ajungă în orașe“, a precizat ministrul Mircea Fechet.

„Mai nou, vin fermieri la Minister care spun nu doar că vor să facă perdea forestieră, ci spun că vor ca întregul teren arabil să-l transforme în pădure, pentru că este într-o categorie proastă, ceea ce înseamnă că nu prea mai ai ce să cultivi, fiind degradat. Fermierii pot obține sumele cheltuite cu împădurirea (6.000 de euro/ha salcâm - 15.000 de euro/ha stejar), plătim și gardul, plătim inclusiv pierderile din subvențiile agricole și, de asemenea, plătim timp de 20 de ani o primă de sechestrare a carbonului în valoare de 456 de euro la hectar. Sunt unii fermieri care își fac calcule și văd că azi fac 1.500 de kg de porumb le hectar pentru că nu au irigații și preferă să încaseze 456 de euro pe an le hectar și la sfârșit să aibă și o pădure, pe care poate să o exploateze așa cum doresc.

În cazul Saharei Olteniei, pădurea nu înseamnă doar că am salvat acele terenuri, ci înseamnă că sute de oameni au muncit când ea a fost plantată, înseamnă că în primii 6 ani, toți acei oameni au făcut lucrări silvice pe acea pădure, pădurea înseamnă că fiecare cetățean primește anual 3 metri cubi de lemn. Astfel, pădurea asigură bunăstarea unei comunități întregi, pentru că are multiple roluri“, a conchis ministrul Mircea Fechet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News