Oamenii de știință au descoperit că schimbările climatice pot influența agravarea anumitor boli infecțioase umane.

Dintre cele 375 de boli patogene cunoscute care afectează omenirea , 58% pot fi agravate de schimbările climatice, potrivit unui nou studiu din revista Nature Climate Change. În total, 218 de boli cauzate de infecții virale, bacteriene și fungice s-au dovedit a fi potențate de creșterea temperaturilor și de alte pericole climatice grave.

Autorii studiului au revizuit peste 70.000 de lucrări științifice în căutarea unor exemple empirice de boli influențate de 10 pericole climatice specifice. Acestea au inclus încălzirea, valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație, precipitațiile extreme, inundațiile, creșterea nivelului mării, modificarea acoperirii solului și schimbarea biogeochimică a oceanului.

Această analiză extinsă a dat 3.213 exemple de cazuri în care pericolele climatice au fost implicate în bolile patogene. Defalcând datele în continuare, cercetătorii au identificat 1.006 căi unice prin care agenții patogeni infecțioși pot fi afectați de schimbarea climatului.

Multe dintre aceste mecanisme implicau agenți patogeni aduși în apropierea oamenilor. De exemplu, incendiile care i-au determinat pe lilieci și primate să părăsească habitatele lor au fost legate de focarele de Ebola din Africa, în timp ce dezghețarea permafrostului ar fi putut duce la eliberarea unei tulpini străvechi de antrax care a provocat numeroase infecții în cercul polar.

Schimbările climatice influențează gravitatea anumitor boli

În schimb, s-a constatat că pericolele climatice care provoacă deplasarea populațiilor umane aduc oamenii în contact mai strâns cu agenții patogeni. Furtunile, inundațiile și creșterea nivelului mării sunt implicate în cazuri de febră Lassa, pneumonie, tifoidă, hepatită, holeră, boli ale legionarilor și boli respiratorii.

Pe lângă faptul că facilitează contactul dintre oameni și agenți patogeni, schimbările climatice îmbunătățesc, de asemenea, multe organisme cauzatoare de boli prin extinderea zonei lor de locuit și permițând perioade mai lungi de reproducere. Încălzirea și ploile abundente, de exemplu, duc la mai multe alimente și resurse pentru rozătoarele purtătoare de ciumă, permițând populațiilor să crească și crescând riscul pentru oameni. Furtunile și inundațiile creează, de asemenea, bazine de apă stagnantă care acționează ca zone de reproducere pentru țânțari, ducând la focare de febră galbenă, malarie, leishmanioză, febră West Nile și dengue.

În cele din urmă, schimbările climatice împiedică capacitatea oamenilor de a face față agenților patogeni prin creșterea provocărilor fizice cu care ne confruntăm, perturbând în același timp infrastructura sanitară și medicală. Seceta, de exemplu, reduce accesul la apă potabilă curată, în timp ce ploile abundente deteriorează sistemele de canalizare și duc la contaminarea în continuare a alimentării cu apă. Astfel de pericole au fost implicate în focare de holeră, scabie, Salmonella, E. coli, dizenterie și hepatită.

În total, s-a constatat că 160 de boli au fost agravate de încălzire, în timp ce 122 au fost afectate de schimbările de precipitații și 121 au fost afectate de inundații. Seceta a agravat 81 de agenți patogeni diferiți, furtunile au afectat 71, modificările acoperirii solului au sporit amenințarea reprezentată de 61 de boli, iar schimbările climatice ale oceanelor au fost asociate cu 43 de boli dăunătoare. S-a constatat că incendiile, valurile de căldură și creșterea nivelului mării influențează 21, 20 și, respectiv, 10 boli.

„Având în vedere consecințele extinse și omniprezente ale pandemiei de COVID 19, a fost cu adevărat înfricoșător să descoperim vulnerabilitatea masivă a sănătății care rezultă ca o consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus autorul studiului Camilo Mora într-un comunicat. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, cercetătorii au creat un site web care permite utilizatorilor să examineze modurile în care anumite boli sunt afectate de diferite pericole climatice.

„Există prea multe boli și căi de transmitere pentru ca noi să credem că ne putem adapta cu adevărat la schimbările climatice. Ea subliniază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global”, a spus Mora, conform IFLScience.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News