Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Studiu: Apa de ploaie nu mai este potabilă pe tot Pământul
Fotografie de la Vlad Chețan/ Pexels
Un nou studiu a relevat că și în cele mai îndepărtate zone ale planetei nivelurile de PFAS, substanțe considerate toxice și cancerigene, sunt peste limitele stabilite.
Apa de ploaie nu mai este potabilă. Chiar și în cele mai îndepărtate zone ale lumii, precum Antarctica, nivelul unor substanțe chimice a devenit atât de ridicat încât acest tip de apă este ”nesigur” de băut. Asta a reieșit dintr-un studiu realizat de Universitatea din Stockholm.
”Deși nu bem apa de ploaie des în țările industrializate, mulți oameni din întreaga lume se așteaptă să fie sigură de băut și să furnizeze multe dintre sursele de apă potabilă”, a spus Ian Cousins, autorul principal al studiului.
Potrivit studiului în apa de ploaie s-au identificat PFAS - substanțe perfluoroalchilice care nu sunt altceva decât compuși chimici creați de om și care nu se găsesc în natură.
PFAS sunt prezente în sute de produse de zi cu zi, inclusiv ambalaje alimentare, vase antiaderente, haine de ploaie, adezivi, hârtie și vopsele și au particularitatea de a fi rezistente la principalele procese naturale de degradare.
Oamenii de știință se tem că aceste substanțe, numite și ”substanțe chimice eterne”, pot prezenta riscuri pentru sănătate, inclusiv cancer, deși nu există date definitive până în prezent.
În ultimii ani, îngrijorarea cu privire la proliferarea PFAS a crescut și mai multe țări au actualizat limitele permise, potrivit Europa Today.
”În ultimii 20 de ani s-a înregistrat o scădere abruptă a valorilor limită pentru PFAS în apa potabilă. De exemplu, valoarea limită pentru apa potabilă pentru o substanță binecunoscută din clasa PFAS, acidul perfluorooctanoic (PFOA), cancerigen, a scăzut de 37,5 milioane de ori în Statele Unite”, spune Cousins. Această valoare a fost luată ca referință pentru studiul Universității din Stockholm.
În ultimul deceniu, echipa Universității din Stockholm a efectuat lucrări de laborator și de teren privind prezența și transportul atmosferic al PFAS. Ei au descoperit că nivelurile unora dintre aceste substanțe nocive din atmosferă nu au înregistrat vreo scădere semnificativă în ultimii ani.
”Persistența extremă și reciclarea globală continuă a unor PFAS vor duce la o mai mare” difuzare a acestor substanțe în întreaga lume, spune profesorul Martin Scheringer, coautor al studiului.
Pentru Jane Muncke, CEO al fundației Forumul de Ambalare a Alimentelor din Zurich, ”nu este acceptabil ca unii oameni să obțină beneficii economice în timp ce poluează apa potabilă a milioane de alte persoane, cauzând probleme grave de sănătate”.
Citește și:
Apele Române: Rezerva de apă, în scădere, dar suficientă pentru cei care se alimentează din sursa de apă de suprafață
Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.
În continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova (cele mai afectate județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran. La nivel național, sunt 274 de localități (din 18 județe) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 județe). Detalii, în pagina 2.
Facem precizarea că rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte. Restricțiile (raționalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult și este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor, precizează instituția într-un comunicat primit la redacție.
Rezerva din lacuri - în scădere (cu 0.8%)
Astfel, în principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,27 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie: 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,40% (comparativ cu 5 iulie: 82%), fiind într-o ușoară tendință de scădere față de perioada anterioară.
Estimăm că, la sfârșitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național), vom reuși, printr-o gestionarea eficientă a volumelor de apă, să menținem un coeficient de umplere de peste 70%.
Debite în scădere
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Someșul Mare... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
