„Proiectul Legii învățământului preuniversitar trebuie să pună în aplicare politicile naționale privind descentralizarea, potrivit Strategiei generale de descentralizare (adoptată în anul 2017). Începând cu anul 2025, Ministerul Educației va putea, prin consultare publică, să inițieze legislația specifică, astfel încât Palatul Național al Copiilor, palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive să se organizeze și să funcționeze ca instituţii publice în subordinea Consiliului General al municipiului Bucureşti/consiliilor locale, cu personalitate juridică, pentru desfășurarea activităților extrașcolare/cu program sportiv suplimentar.

Personalul didactic de predare titular existent în cluburile sportive școlare, palatele copiilor şi cluburile copiilor, respectiv în Palatul Național al Copiilor şi care se transferă în instituțiile cu program sportiv suplimentar, respectiv pentru activități extrașcolare din subordinea autorităților administrației publice locale îşi păstrează dreptul, pentru o perioadă de 10 ani de la momentul transferului, să participe la etape de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vederea ocupării de posturi didactice/catedre vacante în unităţi de învăţământ preuniversitar, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Palatul Naţional al Copiilor, palatele copiilor şi cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare vor fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, prin hotărâre a Guvernului, sub condiția păstrării destinației inițiale, pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public.

În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Educației va iniția actele normative pentru reglementarea transferului de competențe și de patrimoniu. În prezent și până la elaborarea legislației de reglementare a transferului de competențe: 

1. Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti funcționează ca unitate conexă, în subordinea Ministerului Educației.

2. Palatele şi cluburile copiilor funcționează ca  unităţi conexe pentru activităţi extraşcolare în subordinea DJIP.

3. Palatele şi cluburile copiilor funcționează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară aprobat prin OMECTS nr. 5.567/2011, cu modificările și completările ulterioare.

4. Finanţarea cheltuielilor privind palatele şi cluburile copiilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.

5. Palatele şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei publice locale.

6. Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Celelalte componente ale bazei materiale rămân de drept în proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.

7. Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Palatul Naţional al Copiilor fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei.

8. Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei, prin DJIP şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi.  

9. Profesorii din palatele şi cluburile elevilor, profesorii-antrenori în cluburile sportive şcolare și antrenorii din cluburile sportive şcolare, din palatele şi din cluburile copiilor își păstrează funcțiile de cadre didactice de predare.

10. Pentru profesorii din palatele şi cluburile elevilor, profesorii-antrenori și antrenorii în cluburile sportive școlare se aplică prevederile incidente celorlalte categorii de cadre didactice  cu privire la constituirea normei didactice. 

Proiectul legii precizează în mod clar aspectele de mai sus la articolele 213-216.”, a precizat ministrul Educației.

De ce schimbă Cîmpeanu Legile educaţiei: Societatea percepe drept învechit sistemul de învăţământ

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat, luni, că unul dintre argumentele pentru care s-a propus schimbarea legilor educaţiei este faptul că societatea percepe sistemul de învăţământ drept 'unul învechit', iar noile prevederi pornesc de la nevoile elevului identificate pe parcursul a peste şase ani de consultări în cadrul proiectului 'România Educată'. 

'Schimbăm pentru că ne dorim o educaţie de calitate, responsivă şi suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică şi curriculară, o mentalitate, o conduită şi, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susţinem în egală măsură excelenţa şi echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului şi demnităţii profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră', a explicat Cîmpeanu, într-o declaraţie de presă, conform Agerpres.

El a adăugat că o schimbare a legilor educaţiei este necesară pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulţumit pe toată lumea, iar analfabetismul funcţional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învăţare relevantă pentru o viaţă independentă şi deplină.

Totodată, a arătat ministrul, o schimbare este utilă pentru că sistemul de învăţământ se răsfrânge asupra vieţii tuturor.

'Avem nevoie de absolvenţi autonomi, de absolvenţi care să înţeleagă ce se întâmplă în jurul lor şi să gândească critic, de absolvenţi care să caute soluţii creative şi nu bazate pe şabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenţi care să fie antreprenori sau să muncească eficient şi să plătească impozite şi taxe în România, astfel încât banii investiţi în educaţie să se întoarcă în sistemul de învăţământ şi în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenţi care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor şi nu doar reproducând tipare existente', a transmis Sorin Cîmpeanu.

Necesitatea schimbării, a completat el, derivă şi din faptul că fiecare elev din învăţământul românesc trebuie să-şi poată atinge potenţialul maxim şi să fie valorizat în contexte sociale şi de învăţare cât mai variate şi cât mai atractive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News