Societatea daneză și Regina lor, o fumătoare înrăită. Cum se îmbină petrecerile de stradă cu mamele cu bebeluși, vizitele regale și vremea însorită
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 06 iun 2022, 13:32
WhatsApp
După vreo două săptămâni petrecute pe plaiurile daneze, am ajuns la concluzia că mulți dintre nativii de aici, dar și cei aclimatizați sunt ceva mai relaxați decât mulți europeni pe care i-am văzut în mediul lor natural. Dar oare sunt atât de fericiți precum susțin statisticile?

După vreo două săptămâni petrecute în Danemarca, mi-am dat seama că mitul vesticilor reci e, probabil, doar un mit. Nu, nu au sângele cald care nouă ne dă tonul ridicat, râsul gălăgios, certurile aprinse și o proverbială ironie, dar au acel ceva: puțină relaxare, siguranța zilei de mâine, poate cu niște timp petrecut împreună cu cei dragi și asistență în majoritatea aspectelor vieții.

Liniștea este pătrunzătoare mai ales pe după-amiază, când majoritatea se strâng la casele lor. Atât de liniște este, că nici un câine nu latră, fără a exagera afirmația! Dacă mă gândeam că o să fie diferit în restaurante și cluburi, și aici, din păcate m-am înșelat. O singură paradă de stradă, un carnaval local, a dărâmat limitele de decibeli ai orașului nordic Aalborg. 

Multe mame, mulți copii. Peste tot!

Dacă mi-a sărit ceva în ochi, acel lucru a fost numărul de mame pe metrul pătrat. Spre deosebire de Stockholm sau Londra, chiar și în Copenhaga, dacă e să comparăm la nivelul unei capitale, am zărit sute de daneze cu marsupii și cărucioare, ducând câte unul, doi sau trei copii. Cei mici, creaturi blonde cu ochi albaștri, sunt în general ascunși în cărucioarele generoase sau combinezoane colorate, unde se joacă, îți zâmbesc și rareori plâng. Aceleași cărucioare rămân afară, atunci când e frig, în timp ce părinții sunt înăuntru, la o cafea, bere sau dejun, călind micul danez cu teribilul lor frig. 

Politica de familie a țării favorizează mamele. A fi mamă, chiar și singură, este un statut greu de contestat, fie și în instanță. În unele discuții particulare am aflat chiar și de un caz al unei tinere, mamă singură, care a primit de la stat pe lângă suportul financiar, un apartament (într-un bloc rezidențial, pe marginea fiordului) unde să își întemeieze căminul. Ca ea, mai sunt multe alte daneze.

G Ad:

Regina țării anti-fumat fumează

Dintr-o simplă întâmplare, am aflat în weekend că regina Margareta a Danemarcei avea să ajungă în Aalborg într-o frumoasă zi de duminică. Fără doar și poate, trebuia să fiu acolo. Ca o româncă adevărată, mi-am făcut planul de a ajunge în față, unde aveam să o văd cât mai de aproape pe Alteța Sa și, mulțumită unul spate drept și unor coate de fier, aveam să ajung cât mai aproape.

Planul a fost energie cognitivă consumată degeaba, întrucât monarhul a fost întâmpinat în piațeta catedralei de vreo 100 de supuși și patru polițiști. Fără filtre de securitate, drumuri blocate sau batalioane de jandarmi. Coloana din trei mașini negre a fost însoțită de doi polițiști pe motocicletă. Când a coborât, Regina Margareta a salutat mulțimea grațios, dând din mână.

În orașul nordic, suverana a ajuns cu un vas personal, care îmi amintea de cele văzute în paragină în orașul natal. A ieșit pe balconul cel mai de sus al punții, sprijinită informal de balustradă, admirând marinarii și mulțimea. La plecare, a fluturat, din nou, mâna. Ocazia pentru care a venit a fost investirea noului episcop local, zi amânată de pandemie. 

În cel mai politicos act de protest, verzii i-au amintit Reginei că vasul său poluează mai mult decât un avion. 

Regina Margareta este cunoscută pentru faptul că fumează, deși în țară există un stigmat asupra acestui obicei. Guvernul danez lucrează la măsuri pentru stoparea fumatului la viitoarele generaţii în timp ce îşi propune să se asigure că nicio persoană născută după anul 2010 nu se va apuca de fumat şi nici nu va folosi alte produse cu nicotină. Citește AICI mai multe. 

Hai la muncă să muncim, dă, Doamne... că taxele sunt mari

Pe lângă multele zile de sărbători legale - am prins 2 în 2 săptămâni -  danezii au construit în ultimele decenii o serie de măsuri cât se poate de sociale care le-au ocupat posturile de muncă din păturile de mijloc. Au înființat școli profesionale, au acordat alocații studenților care muncesc cel puțin 10 ore pe săptămână și au mărit salariile celor din posturi comune, dar esențiale, precum ospătar, vânzător, gestionar în supermarket sau factor poștal. 

Unii români stabiliți aici nu sunt complet împăcați cu taxarea progresivă, care devine din ce în ce mai consistentă pe măsură ce veniturile cresc. Dilema celor care au venituri medii spre mari este că rămân uneori cu bani în mână într-un cuantum similar cu cei care întreprind activități cu un salariu mai mic și un nivel de taxare proporțional. Așadar, cei cu o activitate mai complexă pot ajunge să muncească mai mult, salariile fiindu-le înghițite de taxe. Cel mai mare impozit aplicabil venitului produs în Danemarca este de 55,9%. 

Spiritul comunității nu are limite...sau gard. 

Pe lângă multe alte diferențe între peisajele urbane și rurale, dintre Danemarca și România, au fost gardurile. Lipsite complet sau cu un gard viu sugestiv pentru limita proprietății, simpaticele case din orașele provinciale sunt aproape o invitație la comunitate. În afară de câteva proprietăți din cartierele mai avute, casele lor împart curțile și chiar trotuarele. Acest spirit al comunității poate fi observat și în locurile de uz public, cum ar fi hala de street food sau lacul de pe marginea fiordului amenajat pentru activități de vară. Parcurile lor sunt adevărate păduri unde poți face o drumeție în timp ce îți iei copilul de la școală, te duci la birou sau la magazin. Totul este cu acces gratuit. 

Mâncarea, caloriile, zahărul, calitatea

Mâncarea lor este interesantă, dar noroc de bucătăriile internaționale. După ce am dat capătul unor restaurante dintr-un oraș nordic, a venit momentul să intru și la supermarket (care, apropo, arată ca raioanele de pe Instagram. Dintr-un reflex vechi de o viață, am luat la ochi caloriile, macronutrienții și ingredientele. Dacă mi-ar fi zis cineva că o farfurie cu aceleași produse în România are mai multe calorii, aș fi răspuns că e imposibil. Ba uite că e posibil!

Comparabil, dulciurile au ceva mai puține calorii, astfel nu m-am simțit (chiar atât de) vinovată după ce am dat gata trei bezele cu ciocolată, o prăjitură de-a lor clasică, care are 70 de calorii mari și late de bucată. Pot spune cu mâna pe inimă că la noi zahărul ne umflă chiar și produsele în care nu ar fi trebuit să existe. 

Danemrca a fost ani la rând în topul celor mai fericite țări din lume. Stând printre ei două săptămâni, am observat că au toate premisele pentru acest titlu, stilul de viață, alimentația și structurile sociale fiind exemple ca la carte pentru o societate echilibrată. Este Danemarca cea mai fericită țară din lume? La această întrebare nu am reușit să răspund cu un ferm da!

*acest articol reprezintă o opinie

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro