Tabletă
Desktop
Data publicării:
Dezbatere „prezidențială” pe sănătate. Pe cine votezi după aceste declarații? video
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Reprezentanții principalelor forțe politice au vorbit despre politica sanitară a partidelor din care fac parte.
În cadrul dezbaterii electorale, au fost abordate teme esențiale pentru politica sanitară, inclusiv bugetarea multianuală în sănătate, digitalizarea sistemului sanitar, sursele de finanțare alternative pentru spitale, atragerea și motivarea personalului medical în specialități deficitar acoperite, precum și reducerea mortalității evitabile. De asemenea, s-a discutat despre îmbunătățirea accesului la medicamente, în special în mediul rural, și despre măsurile necesare pentru reducerea presiunii asupra spitalelor, inclusiv prin implementarea unui sistem eficient de monitorizare digitală.
Cristian Bușoi (PNL): În cât timp am putea ajunge la media europeană în ceea ce privește rata deceselor evitabile
Cristian Bușoi a propus ca, imediat după formarea noii coaliții de guvernare și a noului guvern, să fie pregătite actele normative pentru a începe implementarea bugetării multianuale în sănătate, cel puțin pentru investiții și programe importante, precum Planul Național pentru Cancer.
„Imediat ce s-ar forma noua coaliție de guvernare și noul guvern am putea deja să pregătim actele normative pentru ca din 2026 să lucrăm, dacă nu total pe tot bugetul sănătății, cel puțin parțial pe tot ceea ce înseamnă partea de investiții și programe de impact, cum este Planul Național pentru Cancer, pe bugete multianuale. 2026.”, a spus Cristian Bușoi.
Acesta a afirmat că este dificil de estimat când România va ajunge la media europeană în ceea ce privește rata deceselor evitabile, având în vedere că și celelalte țări europene vor face progrese semnificative. Totuși, a subliniat că obiectivul ar trebui să fie reducerea ratei mortalității evitabile într-un ritm cât mai accelerat, an de an.
„Aici e dificil să facem un commitment (n.r. angajament), că am putea ajunge la media europeană, pentru că deși am putea face progrese importante și să scădem numărul de decese evitabile care, din păcate, are un impact puternic în România, celelalte țări europene ar avansa într-un ritm mult mai rapid. Deci, media europeană oricum nu ar rămâne pe loc, ci ar progresa în mod evident odată cu progresul mai accentuat pe care l-ar face țările nordice și vest-europene.
Ceea ce ne putem propune, ca partid politic și apoi ca și coaliție de guvernare, este să reducem rata de mortalitate evitabilă într-un ritm cât mai accelerat în fiecare an.”, a spus Cristian Bușoi.
László Attila (UDMR): Digitalizarea este soluția cea mai eficientă pentru reducerea presiunii asupra spitalelor
László Attila a propus un orizont de timp de 3 ani pentru implementarea bugetării multianuale în sănătate și estimează că România ar putea ajunge la media europeană în ceea ce privește rata deceselor evitabile în aproximativ 10 ani. Acesta a explicat că digitalizarea este soluția cea mai eficientă pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. El propune îmbunătățirea digitalizării prin implementarea unui software stabil care să includă dosarul electronic al pacientului. De asemenea, se dorește integrarea registrelor pacienților și bolilor, precum și stabilirea unui traseu eficient pentru pacient, care să îi permită să își reglementeze viitorul parcurs medical.
„Cred că cel mai eficient lucru ar fi digitalizarea și când spun acest lucru, nu atât introducerea de noi calculatoare, ci pur și simplu modificările care sunt necesare pentru o digitalizare eficientă, sustenabilă și stabilă care să aibă câteva elemente care să îmbunătățească anumite aspecte.
În primul rând, softul foarte stabil cu dosarul electronic al pacientului, cu accesul la dosarul pacientului nu numai de către instituția respectivă și celelalte instituții sau cei care mai lucrează în sistemul sanitar, registrele pacienților și registrele de boli, și ceea ce este cel mai important, cu un element și cu o componentă extrem de stabilă și eficientă privind stabilirea traseului pacientului, unde și pacientul să aibă posibilitatea să își introducă sau să își reglementeze viitorul traseu.”, a spus László Attila.
Adrian Wiener (USR): Două surse principale pentru atragerea de noi finanțări în sănătate
Adrian Wiener a propus două surse principale pentru atragerea de noi finanțări în sănătate: prima, promovarea Pilonului II în sănătate, care presupune întreruperea monopolului Casei Naționale de Asigurări și crearea unor case alternative de asigurări pentru pachetul de bază, cu opțiuni de asigurare complementară personalizate pentru fiecare pacient; și a doua, angajarea bugetelor locale și descentralizarea fiscală și decizională.
„Noi am promovat deja Pilonul II în sănătate. Practic, întreruperea monopolului Casei Naționale de Asigurări și crearea și a unor case de asigurări alternative la Casa Națională pentru pachetul de bază, în care, evident, și finanțarea, și asigurarea complementară pot să intre în componenta pachetelor care pot fi personalizate pentru fiecare pacient.
Pe de altă parte, sigur că angrenarea bugetelor locale, a administrațiilor locale trebuie să fie una mult mai consistentă, în paralel cu creșterea cotelor defalcate care rămân acolo. Descentralizarea în sistem, și fiscală, și decizională, este foarte importantă pentru că ar asigura surse alternative de finanțare foarte eficiente.
Deci sunt două surse. Pe de o parte este spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări și apariția asiguratorilor caselor gestionate de asigurători privați care să ofere pachete personalizate în care, evident, fiecare putem contribui poate cu mai mult decât CASS-ul, dacă ne dorim, servicii complementare.
Pe de altă parte, descentralizarea și responsabilitatea fiscală către autoritățile locale în ceea ce privește finanțarea spitalelor.”, a spus Adrian Wiener (USR).
Tudor Ciuhodaru (AUR): Plata gărzii rezidenților trebuie făcută din primul an
Tudor Ciuhodaru a discutat despre măsurile de motivare a medicilor în funcție de volumul muncii, incluzând salarizarea diferențiată pe baza performanței. El a propus deblocarea posturilor conform normativelor europene și un plan național de acoperire echilibrată a resurselor umane în sănătate. Printre soluții se numără facilități fiscale pentru medicii din zone izolate și stimulente pentru medicii care aleg specialități dificile. Acesta a subliniat importanța plății gărzii rezidenților din primul an și a propus creșterea remunerației pentru gărzi și stimulente fiscale pentru efectuarea mai multor gărzi.
„Dacă vorbim despre personalul medical, vă dați seama că sunt cel care lucrează de peste 25 de ani în sistemul de urgențe, vorbesc despre stoparea exodului și distribuția națională echilibrată. Adică deblocarea posturilor conform normativelor europene. Ar trebui să ai un plan național de asigurare a resursei umane în sănătate, o hartă strategică privind acoperirea în diverse specialități din anumite zone, plus structura anuală a posturilor scoase la rezidențiat adaptată la deficitul din anumite specialități și la ieșirile din sistem.
Puteam să dăm facilități fiscale pentru dotarea cabinetelor și deduceri din impozitul pe salarii pentru cei care aleg să lucreze în zone izolate sau defavorizate. Și am ajuns la un lucru pe care chiar vreau să-l punem în practică: salarizare în funcție de performanță, adică un salariu de bază conform specialității și gradației, plus sporuri diferențiate în funcție de volumul și gradul de dificultate.
În ultima vreme, pe terapie intensivă, pe medicină de urgență, neurochirurgie, pe specialități dificile, nu mai vine nimeni. Adică stimularea alegerii unei specialități în domenii de risc prin încadrarea în categoria a doua de muncă a ceea ce înseamnă medicina de urgență, terapie intensivă, radiologie, chirurgie, SMURD.
Cum îi mai atragi? Va trebui să fie plata gărzii rezidenților făcută din primul an. Pe de altă parte, plata gărzii la nivelul salariului actual, ele sunt la nivelul salariului din 2017 și nicăieri în lumea asta munca suplimentară sau munca de noapte nu e plătită mai prost decât aia de zi și în timpul săptămânii, și stimulente pentru efectuarea mai multor gărzi, reduceri de impozit de 25% pentru 3 gărzi, iar la peste 3 chiar reduceri de impozit de peste 50%.
Gărzile să fie considerate vechime în muncă, iar asta să poată însemna chiar și o reducere a vârstei de pensionare.”, a spus Tudor Ciuhodaru.
Alexandru Rafila (PSD): Avem foarte multe persoane singure în mediul rural
Alexandru Rafila a subliniat importanța politicii medicamentului, menționând necesitatea unui acces neîngrădit și a limitării discontinuităților în aprovizionare. Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța accesului la medicamente în mediul rural, subliniind sprijinul pentru deschiderea de farmacii și oficine mobile, pentru a facilita accesul persoanelor, în special celor vârstnice și izolate, la tratamente.
„Un domeniu sensibil pe care îl considerăm strategic este cel legat de politica medicamentului. Am avut ocazia să prezint și cu alte ocazii elemente importante legate de politica medicamentului care înseamnă acces neîngrădit, limitarea, dacă se poate eliminarea, discontinuităților în aprovizionare. Să știți că am făcut în mod responsabil acest lucru și acum mai bine de un an, când apăruseră astfel de situații și pe piața românească, la fel ca și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene și împreună cu producătorii și cu distribuitorii am găsit soluții încât aceste discontinuități să fie foarte limitative.
Dincolo de sistemul uzual pe care îl avem de monitorizare a discontinuităților și de intervenție cât mai rapidă atunci când apar, implementam o platformă digitală. Este un proiect deja finanțat care să ducă la o monitorizare mai rapidă și mai precisă a acestor discontinuități.
Ne interesează foarte mult accesul de medicamente la medicamente în mediul rural, dincolo de faptul că deschiderea de farmacii, în mediul rural, este încurajată, nu este limitată, deschiderea de oficine mobile. Practic, sunt unități ale farmaciilor deja autorizate care pot să se deplaseze periodic în mediul rural. Cred că este un lucru foarte important, mai ales că populația din mediul rural se deplasează mai greu. Avem foarte multe persoane singure, aproape 2 milioane de persoane singure în mediul rural, marea majoritate a lor femei, și cred că au nevoie de acces la medicamente, poate într-un mod special diferit față de cei care locuiesc în mediul urban.”, a spus Alexandru Rafila.
VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
