Sindromul de aritmie subită mortală constă într-un deces neașteptat și brusc, care poate surveni la adolescenți și adulți, în special în timpul somnului.

Deși are un caracter brusc, un nou studiu a identificat câteva simptome de avertizare care apar frecvent în zilele premergătoare sindromului de aritmie subită mortală, iar autorii speră că această descoperire va permite detectarea timpurie și prevenirea deceselor premature.

Dr. Matilda Frisk Torell, de la Academia Sahlgrenska a Universității din Göteborg, Suedia, autoarea principală a studiului, a declarat:

„Sindromul de aritmie subită mortală nu a fost evaluat în mod corespunzător, în ciuda faptului că este una dintre cele mai frecvente cauze subiacente ale morții cardiace subite la tineri, inclusiv la tinerii sportivi”.

Sindromul de moarte subită aritmică descrie situația în care o persoană moare brusc și neașteptat din cauza unui stop cardiac.

Cercetătorii au analizat 903 cazuri de moarte cardiacă subită care au avut loc în rândul tinerilor cu vârste între 1 și 36 de ani, în Suedia, între anii 2000 și 2010. Ei au revizuit certificatele de deces, rapoartele de autopsie, dosarele medicale, electrocardiogramele (ECG), probele biologice și datele furnizate de părinți.

S-a descoperit că sindromul de aritmie subită mortală a fost cauza a 22% dintre aceste decese cardiace subite. Aproape două treimi dintre cazuri (64%) erau bărbați, cu o vârstă medie de 23 de ani.

Aproximativ jumătate (52%) dintre persoanele care au murit din cauza sindromului au prezentat următoarele simptome premergătoare:

Palpitații

Leșin

Greață și vărsături

Semne asociate unei infecții

De asemenea, 33% dintre pacienții cu acest sindrom fuseseră deja consultați la urgențe sau internați în cele 180 de zile anterioare decesului. Episoadele de leșin au fost motivul a 4,2% dintre internările pacienților care, ulterior, au fost diagnosticați post-mortem cu sindromul de aritmie subită mortală.

Între timp, 3,5% dintre pacienți fuseseră tratați pentru convulsii, cunoscute și sub denumirea de crize epileptice. Doar 11% aveau un diagnostic anterior de tulburări de ritm cardiac, iar 18% prezentau modificări pe electrocardiogramă (ECG) care indicau o posibilă afecțiune cardiacă.

Cel mai frecvent semn identificat a fost o afecțiune numită preexcitație, în care o parte a ventriculelor inimii se activează prea devreme, înainte de impulsul normal.

În total, 17% dintre pacienți aveau un diagnostic de afecțiune psihiatrică, iar 11% primeau tratament medicamentos pentru aceasta.

„Cu o mai bună cunoaștere a semnelor și simptomelor care pot preceda SASM, cum ar fi leșinul, episoadele asemănătoare convulsiilor și preexcitația, vom putea identifica mai ușor tinerii cu risc crescut în timpul vizitelor medicale”, afirmă dr. Matilda Frisk Torell.

 

VEZI ȘI: EXCLUSIV  Totul despre supa de piatră care a pus Gura Humorului pe harta turismului medical / VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News