Pe 6 decembrie, creștinii ortodocși și catolici îl sărbătoresc pe Sf. Nicolae, care în tradiția populară este  protectorul comercianţilor, al călătorilor, marinarilor, fetelor nemăritate şi sărace, al mireselor şi mai ales al copiilor mici şi al şcolarilor. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători şi practici magice, dedicate în special lupilor şi spiritelor morţilor-strigoi, început la mijlocul lunii noiembrie.  Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike - victorie, biruinţă şi laos - popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

În iconografie, Moş Nicolae este înfăţişat călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar când o scutură, peste pământ cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune :" Iată, a întinerit moş Nicolae".

În tradiţia populară, dacă ninge de moş Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grădini şi pe ogoare.

 Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă şi să fie pus într-un vas. După ce acesta se topeşte, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru ca membrii familie să petreacă iarna cu sănătate şi spor în munca lor.

 Despre harul minunilor

 Din timpul vieţii, Sfântul Nicolae a fost binecuvântat de Dumnezeu cu harul minunilor. Pentru că Ierarhul a făcut unele miracole pe mare, Sfântul este considerat protectorul corăbierilor. Foarte cunoscut este episodul salvării unui corăbier care se îndrepta spre locurile sfinte. În timpul unei furtuni care s-a abătut pe mare, acesta a cerut ajutorul Sfântului Nicolae să-l apere de la înec.

 Cei care călătoresc cu diferite mijloace de transport trebuie să poarte în timpul călătoriei o iconiţă a Sfîntului Nicolae.

 La moaştele sale, adăpostite acum la Biserica San Nicola din Bari, Italia, bolnavii veniţi din toate punctele cardinale se vindecă de boli incurabile.

 Numeroase biserici din ţara noastră , şi mai ales din Transilvania, poartă hramul Sfântului Nicolae. Bolnavii îşi găsesc alinare rugându-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfântului.

 Sărbătoarea darurilor

 Sărbătoarea Sfâtului Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor şi prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioară, cloşcă, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci şi cu scorţişoară sunt dulciuri delicioase şi simboluri ale longevităţii.

 Icoana Sf. Nicolae, sfinţită la o biserică cu hramul Sfântului Ierarh, dăruită persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, face minuni în scurt timp, spun preoţii vizionari.

 Prin tradiţie, în ziua Sfântului Nicolae este bine să dăruim celor dragi: dulciuri, fructe ( mere, struguri, nuci), cărţi educative, lumânări colorate, o pungă cu grâu sau cu orez, simboluri ale sporului în gospodărie, flori şi mai ales busuioc.

 Nu trebuie să oferiţi celor dragi obiecte ascuţite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate.

 Copiilor harnici să le dăruim fructe, covrigi şi colăcei cu miere, aşa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae.

 Dacă cineva v-a supărat şi aţi alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeţi un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru.

 Darurile pe care le oferiţi se înfăşoară în săculeţe de culoare albă sau aurie şi se pun în cizmuliţe sau în pantofi.

 Alte ipostaze ale Sf. Nicolae 

O alta ipostază a Sf. Nicolae este cea de iscoadă la diavol. Se spune că Dumnezeu a făcut un contract cu Necuratul ca cei vii să fie ai lui Dumnezeu, iar cei morți, ai lui Necuratu’. Văzînd însă Dumnezeu că e rău, a trimis pe Sf. Nicolae să întrebe cine poate să ia contractul acela de la Necuratul. Și a stat Sf. Nicolae treizeci de ani la poarta iadului, până a reușit să pună unui drac intrebarea ce i-o spusese Dumnezeu. Iar Necuratul i-a răspuns: ”Numai acel ce se va naște din Duh Sfînt va putea să-l ia”. Dumnezeu a trimis duhul său de s-a născut Hristos. Cînd a împlinit Hristos treizeci de ani, a mers și a luat contractul și de atunci au rămas oamenii să fie judecați după păcatele lor. Iarna începe în noaptea de Sf. Nicolae. Expresia populară ”S-a dat Sf. Nicolae jos din cui” are rădăcini în credința că sfîntul îi ajută pe hoți în ispravile lor și exprimă faptul că părinții amenință copiii obraznici, arătând nuiaua doar cu degetul.

Tot în popor se spune că iarna începe la Sf. Nicolae. Moș Nicolae este bătrân și are barbă albă, iar în aceasta zi Moșul își scutură barba, deci trebuie să ningă. În această zi, se spune: ”A întinerit Sf. Nicolae”. De regulă, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zăpada care cade în luna decembrie, și se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae Începe ziua să se mărească: ”La Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziua cu cît se întoarce puiu-n găoace”, zice poporul. De ziua lui se fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apa pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor.

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine "să împarţi averea săracilor", Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.

 La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.

În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor.

 De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguţe de pom fructiferi în casă, lângă icoane care să înflorească de Anul Nou. În funcţie de ce crenguţă a înflorit, se preconizează recoltă de fructe în noul an.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News