Prof. Dr. Andreas Radbruch, unul dintre cei mai cunoscuți imunologi germani, a acceptat invitația lui Radu Golban de a participa la emisiunea „Outlook” de la DCNewsTV. Andreas Radbruch scrie periodic articole pe tema vaccinurilor.

„Long COVID-ul e controversat și printre medici. Mulți nu recunosc boala asta, ceea ce are, desigur, efecte negative considerabile asupra stării generale a pacienților. Care sunt procesele imunologice decisive în cazul „long COVID“-ului și al autoanticorpilor?”, l-a întrebat Radu Golban pe Andreas Radbruch.

Autoanticorpii sunt foarte importanți când se pune întrebarea: Ce probabilitate există ca o persoană să facă o formă gravă de COVID-19?

„Citez acum un foarte apreciat coleg de la Universitatea Rockefeller și de la Institutul Pasteur din Paris, pe Jean-Laurent Casanova, care, împreună cu un grup de cercetători, a arătat că 4% dintre persoanele de peste 70 de ani au anticorpi împotriva unui neurotransmițător antiviral foarte important, interferonul. Iar interferonii sunt un fel de molecule de alarmă de care avem nevoie pentru ca sistemul nostru imunitar să repereze prezența unui virus periculos. Autoanticorpii blochează acești interferoni. Această blocare nu ne face bine, așa cum reiese din faptul că 20% dintre pacienții internați la terapie intensivă au în sânge asemenea autoanticorpi. Iar în cazul acestor pacienți, pronosticul e destul de prost. Așa se explică de ce vârstnicii sunt mult mai expuși decât tinerii. Contează poate și vârsta, dar nu e decisivă. Sistemul imunitar al vârstnicilor nu e chiar atât de ineficient sau de bătrân. De multe ori, răspunsurile lor imunitare sunt foarte bune. De exemplu, felul în care răspund la vaccinuri. Există însă acești autoanticorpi dobândiți, care nu sunt atât de importanți în viața de zi cu zi, dar care, în cazul unei infecții virale, ne împiedică dintr-odată să reacționăm cum trebuie, iar ei se tot înmulțesc de-a lungul vieții. Șansele ca vârstnicii internați la terapie intensivă să facă forme grave de COVID-19 și ca organismul lor să producă noi autoanticorpi sunt foarte mari în cazul acestei reacții autoimune cronice. Așa apar autoanticorpii care declanșează diferite fenomene. Cum ar fi oboseala cronică, de care suferă bolnavii de „long COVID“.

Se crede că unii autoanticorpi blochează anumiți neurotransmițători care ne coordonează ritmul circadian. Multe dintre aceste fenomene au legătură cu capacitatea evidentă a virusului SARS-Cov-2 de a genera autoanticorpi. Iar dacă fenomenul se cronicizează, dacă anticorpii încep să fie produși de plasmocitele din măduva osoasă, atunci avem o problemă de durată”, a spus Andreas Radbruch.

Radu Golban cu Prof. Dr. Andreas Radbruch, Berlin (Charité), despre vaccinare si COVID-19

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News