'Cei care doresc să depăşească provocările asociate cu criza migraţiei refugiaţilor o pot face doar împreună în Uniunea Europeană. Asupra acestei baze suntem de acord. Orice tentaţie de a lăsa problema altuia sau de a-l arăta cu degetul este sortită eşecului', a mai declarat Olaf Scholz, în contextul în care Italia, unde au debarcat de la începutul anului peste 52.000 de migranţi, a luat o serie de măsuri cu scopul combaterii migraţiei clandestine care vine din nordul Africii.

Două nave germane ale unor ONG-uri care salvează sau preiau migranţii din ambarcaţiunile lor precare pe Mediterana şi îi debarcă în Europa au fost, astfel, sechestrate recent de autorităţile italiene.

'Am discutat despre modul în care Italia, mai degrabă singură, străbate Mediterana pentru a salva vieţi omeneşti. Italia face o muncă extraordinară, dar cred că marea provocare este să facem această muncă împreună', a declarat Giorgia Meloni, vorbind la o conferinţă de presă comună cu Olaf Scholz.

'Adevăratul subiect este de a apăra frontierele externe, să combatem traficul de fiinţe umane, să favorizăm o migraţie legală. Pentru a face toate acestea, trebuie implicate ţările de origine şi de tranzit' ale migranţilor şi 'trebuie să o facem prin investiţii', a remarcat Meloni.

Italia, ţară pe unde au intrat în Uniunea Europeană sute de mii de migranţi în ultimii ani, critică statele membre pentru lipsa de solidaritate în repartizarea acestora, chiar dacă mulţi migranţi sosiţi iniţial în Italia părăsesc oricum această ţară către altele din blocul comunitar.

Vizita cancelarului german Olaf Scholz în Italia coincide cu reuniunea la care miniştrii europeni de interne dezbat la Luxemburg reforma sistemului european de azil, tendinţa în rândul statelor UE fiind către o politică migratorie mai restrictivă, după ce extrema dreaptă a obţinut succese electorale în mai multe ţări din UE. Suedia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a înaintat propuneri de compromis asupra a două texte pentru un pact european privind migraţia.

Unul dintre acestea prevede un mecanism de 'solidaritate obligatorie', prin care statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din statele membre aflate sub presiune migratorie, sau să plătească o contribuţie financiară, care conform unor surse europene ar fi de peste 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Ministrul polonez de interne Bartosz Grodecki a descris această contribuţie financiară ca fiind o 'amendă' care 'nu va fi acceptată de cetăţeni'. De asemenea, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, chiar dacă susţine mecanismele de relocare a migranţilor, a arătat 'îndoieli' despre punerea efectivă în practică a sistemului de relocări şi a contribuţiilor financiare alternative.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News