Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a vorbit despre vizita ministrului de Interne austriac, Gerhard Karner, la București. 

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se va afla astăzi într-o vizită oficială la Bucureşti, unde va avea discuţii bilaterale cu omologul său român, Lucian Bode. Tema principală a discuţiilor va fi situaţia migraţiei în Uniunea Europeană, în special lupta comună împotriva traficului de migranţi şi a abuzurilor în materie de azil, precum şi protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene. Discuțiile vin și după ce autorităţile din Austria s-au opus, la sfârşitul anului trecut, aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene.

Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a vorbit despre această vizită și relația România - Austria în cadrul emisiunii "Apelului matinal". Recent, ambasadorul a avut o întâlnire cu Gerhard Karner. 

Acesta a declarat: ”Mesajul nostru către Austria a rămas acelaşi. Nu suntem parte a problemei, ci parte a soluţiei, nu suntem un segment de pe ruta balcanică, de unde vin în continuare cei mai mulţi migranţi ilegali. Chiar dacă numărul migranţilor ilegali în Austria a scăzut de la 100.000, în ultimele două luni ale anului trecut, la 12.000 anul acesta. Autorităţile de la Viena sunt în continuare îngrijorate şi îşi păstrează, să zic aşa, aceeaşi vigilenţă în toate direcţiile. Austria a prelungit cu încă şase luni controlul la frontiera cu Slovenia. Slovenia e de mulţi ani membră în spaţiul Schengen. A prelungit, de asemenea, controlul la frontiera cu Cehia şi Germania a prelungit la rândul ei controalele la frontiera comună din Bavaria. Ceea ce credem noi, şi anume poziţia României este sigur, în interiorul relaţiilor dintre cele două ministere, dintre cele două poliţii, când e vorba de combaterea migraţiei ilegale, de protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene, de acţiunile comune împotriva traficanţilor de migranţi ilegali, avem aceeaşi disponibilitate. Probabil astăzi, la Bucureşti se vor semna două-trei acorduri în această direcţie, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, chiar mai mult decât cele ale cancelarului austriac Nehammer, care, mai deunăzi, într-un interviu în ziarul german "Bild Zeitung", cerea în continuare un zid la frontiera cu Bulgaria, între Bulgaria şi Turcia şi chiar sugera câteva din dimensiunile lui în profunzime, în lăţime, în înălţime. Sigur, lucrurile sunt foarte complicate, pentru că avem altă situaţie decât Bulgaria. Pe de altă parte, suntem în aceeaşi situaţie cu Bulgaria, suntem respinşi anul trecut, în condiţiile în care doar Austria s-a opus intrării României în spaţiul Schengen, pe când în cazul Bulgariei sunt mai multe evoluţii pe care le cunoaşteţi”. 

”Mici semne de primăvară”. Va urma un calendar pentru România în Schengen

Despre șansele ca, după discuțiile de la București, să se flexibilizeze poziția autorităților din Austria vizavi de aderarea României la Spațiul Schengen, Emil Hurezeanu a răspuns: ”Aceasta este întrebarea. Pentru că şi domnul Bode va avea astăzi a cincea discuţie, nu le pun la socoteală, de fapt, pe cele două, în perioada de criză din noiembrie şi decembrie anul trecut. Miniştrii de externe se văd frecvent la consiliile europene ministeriale, miniştrii de interne, ei sunt vecini la aceeaşi masă, pentru că printr-un algoritm al ordinii de precădere, România stă lângă Austria, începând cu preşedintele Iohannis şi cancelarul Nehammer şi toţi ceilalţi miniştri, la reuniunile europene. Ei au ocazia să-şi vorbească. Au loc aceste discuţii de multă vreme. Eu însumi am avut mai multe discuţii cu autorităţile austriece şi cu ministrul Karner. Cred că în spatele unei aparente, să zic aşa, inflexibilităţi, când e vorba de numirea unei date, pentru că cererea noastră constantă este să nu mai fim surprinşi ca anul trecut, când la începutul lui noiembrie, lucrurile arătau foarte bine, iar în 18 noiembrie, dintr-odată să se schimbe radical, fără nicio explicaţie. În relaţiile dintre două ţări care sunt apropiate istoric, cultural, geografic, economic, bineînţeles, nu trebuie să mai intervină astfel de fracturi. Partea austriacă a înţeles acest lucru. Cred că are în vedere mai puţin ceea ce s-a spus mereu în ultimul timp, şi anume un calendar electoral intern. Un ochi spre situaţia politică internă aruncă totdeauna guvernele şi opoziţia. Sigur că au fost alegeri în trei landuri de când am fost respinşi de Austria în spaţiul Schengen. Dacă ar fi să facem o legătură, o condiţionare între refuzul Austriei, al guvernului de la Viena mai precis, şi rezultatele celor trei alegeri, concluziile n-ar fi favorabile veto-ului austriac, adică nu au fost influenţate rezultatele acestor alegeri în Austria Inferioară, în Carintia şi duminica trecută în Salzburg, ci dimpotrivă, au fost mai degrabă dezamăgitoare pentru guvernul în funcţie. Cred că se fac mulţi paşi. Faptul că există multe acorduri şi multe înţelegeri între cele două poziţii, faptul că există o presiune constantă a tuturor celorlalţi membri ai UE, faptul că ne bucurăm de susţinerea preşedinţiei UE până la sfârşitul lui iunie, care este cea suedeză, şi mai ales după aceea, a preşedinţiei spaniole, faptul că domnul Karner a avut întrevederi cu ministrul spaniol, cu ministrul slovac, cu reprezentanţi ai societăţii civile din România, cu o reprezentantă a îngrijitorilor de oameni vârstnici care sunt un factor foarte important în viaţa românească aii şi că aceste discuţii continuă, pe un ton mai degrabă cordial din partea austriacă, tot acest ansamblu sau arhipelag de mici semne de primăvară mă face să cred că la un moment dat o să urmeze şi acest calendar cu date previzibile. Până acum, însă, el nu există”. 

”Vom avea un răspuns pozitiv anul acesta”

”Suntem datori cu un singur pronostic: trebuie să intrăm anul acesta. Oricând sau oricum sau oricât ni s-ar comunica datele de repede, pentru că toţi avem probleme în Uniunea Europeană, probleme care ţin de continuarea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina, indiferent de poziţiile oarecum diferite ale Austriei neutre, României integrate în NATO, apoi avem scumpiri, avem crize energetice, avem populism în Uniunea Europeană şi mai ales, avem cu toţii alegeri în Uniunea Europeană anul viitor, noi avem mai multe alegeri, locale, parlamentare, prezidenţiale, au şi austriecii alegeri parlamentare, nu cred că Austria, altfel decât România, înţelege să fie confruntată cu acest contencios, în definitiv foarte critic şi în relaţiile ei cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, nu numai cu România, până anul viitor, este ceea ce mă face să cred că vom avea un răspuns pozitiv anul acesta” mai spune ambasadorul, conform Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News