S-a schimbat legislația: ce riști dacă ai instalat în mașină o cameră de bord
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 30 aug 2022, 12:01
WhatsApp
Fotografie de la Scott Foltz/ Pexels
Fotografie de la Scott Foltz/ Pexels
Noua legislație prevede că imaginile surprinse de camerele de bord nu vor mai constitui probă în instanță.

În plus în funcție de modul în care sunt folosite aceste înregistrări dar și de tipul camerei de bord șoferii pot primi chiar și sancțiuni uriașe, potrivit România TV. Șoferii care lucrează la companiile de transport persoane și care folosesc camerele de bord pentru propria siguranță încalcă legislația din punct de vedere al respectării legislației GDPR.

Această categorie poate face însă o excepție cu condiția ca acea cameră să fie la vedere și ca prezența acesteia să fie semnalată corespunzător în afara autoturismului. În cazul în care șoferoo folosesc imagini surprinse de camere de bord pentru a le posta și a le face publice, atunci aceștia riscă să fie pedepsiți și să primească sancțiuni.

Camera de bord și GDPR – când este subiect de amendă

ANSPDCP este autoritatea română de protecția datelor personale, iar când vine vorba de camerele de bord și GDPR, poziția lor oficială este următoarea.

”În ceea ce privește situația în care, în traficul rutier, se utilizează o cameră montată în interiorul unui autoturism personal pentru a proba în fața autorităților statului (poliției) și ale asiguratorului eventualele incidente în trafic care ar putea să afecteze o persoană fizică, raportat la scopul declarat, apreciem că situația prezentată intră sub incidența dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. c) din Regulamentul general de protecția datelor”.

Deși răspunsul nu pare foarte clar, ideea de bază este următoarea. Dacă folosești camerele de bord în mod personal, pentru a arăta un eveniment unui polițist sau pentru a-l vedea tu, ești acoperit legal.

Dacă începi să-l împărtășești pe Facebook, YouTube, alte platforme sau cu diverse televiziuni, iar cineva se identifică în filmare, s-ar putea să te trezești cu o amendă usturătoare.

De asemenea, tot cu amendă se pedepsesc camerele de bord care filmează în interiorul unei mașini aflate în exercițiul funcțiunii (taxi, Uber, etc…), dacă prezența lor nu este evidențiată în mod clar. Practic, dacă nu ți-ai pus un banner în mașină sau pe exterior care să evidențieze faptul că înregistrezi ce se întâmplă, nu ești acoperit legal, conform Playtech.

Citește și:

Paradoxul mașinii electrice: este verde, dar nu există facilități pentru a o recicla

Pe rețelele de socializare au fost publicate fotografii cu sute de mașini electrice abandonate pe un câmp de la periferia Parisului. Veste care de la început a pus accentul pe paradoxul economiei verzi (actualizată astăzi în ”tranziție ecologică”): sectorul auto va trebui să treacă la electric dar când va sosi momentul reciclare, nicio uzină nu este capabilă să elimine bateriile care alimentează vehiculele. Prin urmare, momentan, acestea sunt abandonate de companiile de management în diverse zone, bineînțeles cu riscul de a polua solul și atmosfera, scrie Europa Today. După ani de neglijare, micromașinile din Paris nu par să fi fost încă reciclate. 

Autovehiculele imortalizate în fotografii sunt mașinile electrice deținute de Autolib, companie inaugurată în 2011 cu scopul de a produce vehicule electrice pentru car sharing la Paris, unele mașini fiind folosite și în alte țări precum Italia. Era vorba de un proiect care prevedea punerea la dispoziția utilizatorilor a autovehicolelor mici, ecologice și cu autoservire, care puteau fi folosite cu un sistem de abonament.

Un proiect care a eșuat în 2018, moment în care compania nu a putut să-și vândă întregul parc de mașini. Cele mai multe dintre ele au fost abandonate, iar reutilizarea lor nu mai este posibilă. Episoadele de genul acesta devin din ce în ce mai dese, și nu doar în Europa. 

După tema autonomiei, cea a reciclării și a aruncării bateriilor epuizate este una dintre principalele teme când vine vorba de mașini electrice. De fapt, mulți se întreabă astăzi cum vor fi tratate numeroasele materiale poluante precum litiu, cobalt și nichel prezente în interiorul bateriilor odată ce acestea ajung la sfârșitul ciclului de viață, stârnind și multe controverse și preocupări de mediu. Mai ales dacă calculăm că în 2020 cererea globală de baterii a fost de 282 GWh, în timp ce această cifră este de așteptat să crească la 3.500 GWh până în 2030.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?