"Astăzi, guvernul a aprobat plafonul pentru programul ,,Noua casă pentru anul 2023, un plafon în valoare de 1,5 miliarde de lei. Face parte, dacă vreţi, această aprobare rapidă a plafoanelor pentru programele cu garanţii de stat, o aprobare rapidă, pentru că interesul guvernului este ca banii să ajungă cât mai rapid în economie şi către beneficiari, către cetăţeni. Programul ,,Noua casă, un program care s-a introdus în 2009, este un program de succes.

Este, din punctul nostru de vedere, un instrument prin care putem să sprijinim beneficiarii, mai ales pe cei tineri, pentru a-şi achiziţiona o locuinţă, cu condiţii de finanţare ceva mai favorabile decât ceea ce oferă piaţa bancară în acest moment, mai ales în contextul în care dobânzile sunt ridicate şi elementele de avans, respectiv garanţii, sunt destul de limitate sau, dacă vreţi, restrictive. Încurajez, aşa cum am spus şi la începutul şedinţei de guvern, pe toţi să apeleze la acest program, pentru că îmi doresc, şi am discutat şi cu domnul prim-ministru, ca acest plafon pe care l-am alocat astăzi chiar să fie epuizat până la jumătea anului şi să-l putem suplimenta", a declarat Adrian Câciu, citat de Rador.

Premieră în ceea ce priveşte programul

"De ce am spus că este în convergenţă cu celelalte programe guvernamentale? Pentru că ieri am semnat ordinul pentru programul ,,Rural invest şi acum urmează să se facă convenţiile cu băncile. Astăzi semnez ordinul pentru alocarea plafoanelor pentru programul IMM Invest Plus. După cum ştiţi, acest program este pentru prima oară când a fost aprobat înainte de începerea anului financiar, astfel încât să poată exista, să se facă toate procedurile pentru ca banii să ajungă cât mai rapid către companii, cum este programul ,,Prima casă către cetăţeni", a mai arătat ministrul de Finanţe.

Cum arată prognoza pentru 2023

"Tot astăzi, datele de la Comisia Naţională de Prognoză, din punctul meu de vedere, certifică, validează, eforturile pe care le-au depus antreprenorii, dar şi guvernul, pentru anul 2022, un an foarte complicat - şi din perspectivă economică, şi socială, şi de securitate, şi de stabilitate - şi atestă faptul că avem o creştere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât era prognozat la începutul anului 2022. Un context, încă o dată, foarte dificil, în care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta, mai ales începând cu luna februarie 2022, când a început agresiunea rusă în Ucraina.

Ceea ce văd în această prognoză asupra anului 2023, în care se păstrează elementul de prognoză cu creştere economică de 2,8% şi o revenire pe partea de construcţii şi agricultură, dar ceea ce văd în elementele de rezultat ale 2022, şi este îmbucurător, din punctul meu de vedere, este faptul că creşterea economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix în detrimentul, dacă vreţi, al consumului. Este modelul pe care atunci când am intrat la guvernare am încercat să-l recreăm, să-l reconsolidăm... să îl restructurăm şi să îl redesenăm. Astfel încât economia românească sau creşterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiţii private şi investiţii publice", a concluzionat Adrian Câciu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News