Ţările cele mai sărace şi vulnerabile în faţa schimbărilor climatice şi-au dezlănţuit sâmbătă furia împotriva preşedinţiei azere a conferinţei COP29 desfăşurată la Baku, criticând lipsa de receptivitate a ţărilor dezvoltate faţă de nevoile lor financiare, transmite AFP.

După o întârziere de mai mult de 24 de ore, sesiunea de închidere a COP29 a început în cele din urmă sâmbătă seara, cu un apel din partea preşedintelui conferinţei, Muhtar Babaiev, ca statele prezente să-şi depăşească "diviziunile", în timp ce numeroşi delegaţi deja au părăsit capitala azeră, iar cei rămaşi sunt epuizaţi de discuţii. Această sesiune ar putea dura o parte a nopţii de sâmbătă spre duminică şi sunt aşteptate suspendări în negocierile menite să conducă la un compromis.

Sursa nemulţumirii este proiectul textului final asupra finanţării combaterii schimbărilor climatice, prezentat sâmbătă cu uşile închise de către organizatorii summitului statelor participante. Delegaţii din cele mai sărace 45 de ţări ale planetei, în principal africane, şi din aproximativ 40 de state insulare mici pur şi simplu au părăsit întâlnirea cu preşedinţia azeră. Prin urmare, aceasta din urmă a lansat noi consultări, inclusiv cu participarea Uniunii Europene.

În proiectul de acord final, ţările occidentale (statele UE, SUA, Canada, Australia, Japonia şi Noua Zeelandă) s-au angajat să-şi majoreze de la 100 la 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 finanţarea pentru ţările în curs de dezvoltare, sumă mult sub cea cel puţin dublă solicitată de acestea din urmă, care au cerut să beneficieze de măcar 30% din fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice.

Proiectul de acord încearcă să concilieze exigenţele ţărilor dezvoltate, în special statele UE, cu cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, ce au nevoie de o finanţare sporită pentru a-şi adapta economiile să polueze mai puţin fără a rămâne şi mai mult în urma ţărilor dezvoltate, care au fost şi au rămas principalii poluatori după ce timp de mai mult de un secol şi-au susţinut economiile prin folosirea intensivă a combustibililor fosili.

Ţările occidentale au cerut în ultimele luni extinderea listei ONU - care datează din 1992 - a statelor responsabile pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice, estimând că state precum China, Singapore şi ţările din Golf au obţinut de atunci venituri substanţiale. Totuşi, acestea din urmă au obţinut la COP29 ceea ce şi-au propus, respectiv contribuţiile lor financiare să rămână în continuare "voluntare".

Arabia Saudită şi statele sale aliate din Golf mari producătoare de petrol şi gaz natural sunt acuzate de ţările occidentale că împiedică la COP29 un acord final care ar viza combustibilii fosili, în timp ce UE încearcă să negocieze o revizuire anuală a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să ţină cont de noile constrângeri economice şi politice europene.

Peste 350 de ONG-uri au cerut ţărilor în curs de dezvoltare sâmbătă dimineaţa să părăsească masa negocierilor, considerând că ar fi mai bine să nu se încheie niciun acord decât să fie convenit un acord prost. Dar o asemenea strategie contrazice mesajul de urgenţă transmis de numeroase ţări în curs de dezvoltare. Astfel, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care preconizează alte priorităţi pentru summitul COP30 pe care ţara sa îl va găzdui la Belem anul viitor, a insistat "să nu se amâne" până în 2025 deciziile care ar trebui luate acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News