Tabletă
Desktop
Data publicării:
Românii plecați în Israel în anii '70 nu vorbeau românește de rușine. Dragoș Nelersa: "Azi există o mare dorință de întoarcere la limba română" - VIDEO
https://www.freepik.com/free-photo/girl-sitting-classroom-raising-hands_1249795.htm#fromView=search&page=2&position=13&uuid=85e24d93-1ae2-4a0b-8535-9ab32dd205e8
Dragoș Nelersa, jurnalist la publicația Gazeta Românească din Israel, a fost invitatul ediției de vineri, 9 august, a emisiunii Tradiții românești în diaspora, moderată de scriitorul Flaviu Predescu. Cei doi au vorbit și despre păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în sânul comunității românești din Israel.
Jurnalistul român Dragoș Nelersa, de la publicația Gazeta Românească din Israel, spune că românii din această țară încă păstrează tradițiile și obiceiurile românești, în contextul în care o mare parte dintre ei s-au stabilit aici în urmă cu zeci de ani. El mai spune că, deși cei care au plecat în anii '70 din România și s-au stabilit în Israel nu au vrut să mai vorbească românește, astăzi există o mare dorință de întoarcere la rădăcini.
"Sigur că fiind originari din România, păstrăm tradițiile și obiceiurile românești, pe care le-am învățat de acasă, de la părinți.
Și chiar dacă țara e în conflict, există încă demult o dorință foarte mare de întoarcere la limba română. Vă explic ce înseamnă asta. În anii 1970, când au fost marile emigrații, plecări din România către Israel, aceia care au venit în Israel în anii 1970, n-au mai vorbit românește cu copiii lor din două motive.
Unii îmi spun că le era rușine, că veneau din România, veneau din comunism și le-a fost rușine să mai vorbească românește. Iar pe de altă parte, a existat o dorință foarte mare de integrare în societatea de limba ebraică, de a învăța limba ebraică și atunci foarte mulți au renunțat la limba română.
Acum, această generație, care sunt bunici la ora actuală, au realizat că asta a fost o mare greșeală. Că nu-ți poți nega rădăcinile, că nu-ți poți uita locul de unde ai venit. România este o țară cu atâtea tradiții și o cultură extraordinară, o cultură atât de bogată pe care este păcat să nu o cunoască urmașii lor. Urmași care, până la urmă, au aceleași rădăcini, rădăcinile bunicilor, rădăcini românești", spune jurnalistul, în cadrul emisiunii Tradiții românești în diaspora.
Există o mare dorință de întoarcere la limba română
Jurnalistul mai spune că în rândul tinerilor cu rădăcini românești este o mare dorință de întoarcere la limba română.
"Există această mare dorință de întoarcere la limba română, drept pentru care au existat în primul rând dorința de a învăța limba română acestor tineri. Și așa am deschis cursurile de limba română, care se desfășoară în zona de centru a Israelului, în zona Tel Aviv. La ora actuală vrem să mai deschidem cursuri și în partea de nord, înspre Haifa. Acolo există o comunitate mare românească și mi s-au solicitat cursuri de limba română și urmează destul de repede să deschidem clase de limba română.
Odată cu învățarea limbii române, toți acești tineri învață cultura românească, tradițiile românești, tot ce se poate despre România. Și suntem foarte mândri că ei vin la aceste cursuri cu drag. Știți foarte bine că, la o anumită vârstă, adolescenții nu mai merg așa la cursuri. Școală e mai mult o corvoadă și nu o plăcere.
Iată că am reușit, și ăsta este meritul profesorilor pe care îi avem. Vreau să o menționez aici pe doamna Carmen Dumitriu, pe doamna Livia Abba. Sunt profesoare extraordinare care iată au reușit să insufle acestor tineri o dragoste pentru limba română, pentru cultura românească și ei vin cu plăcere. Nu îi obligă nimeni. Vin cu plăcere și umplu clasele la cursurile de limba română și în noi inimile de bucurie.
Pentru că acești tineri care sunt în marea majoritate născuți aici, în Israel, au auzit de limba română, dar mai mult de la bunici, câte un pic, nu au cunoștințe avansate de limba română. Ne străduim să-i învățăm toate tradițiile românești, începând cu portul iei, începând cu sărbătorirea lui Eminescu, cu poeziile lui Eminescu.
Chiar avem o carte în care o poetă a tradus Eminescu în ebraică, o parte din poeziile lui Eminescu în ebraică, și ei pot face comparația. Să-l cunoască pe marele poet român, pot face comparația, fiindu-le bineînțeles mai ușor în ebraică, să înțeleagă anumite cuvinte, anumite sensuri care există acolo în poezie. Asta este o mare realizare.
Cursurile de limba română sunt o mare realizare a noastră, cu care ne mândrim, pentru că există această bucurie extraordinară să vezi tinerii care vin să învețe de drag limba română. Asta e adevărul și ne bucurăm tare mult.
În rest, avem tot felul de proiecte, de aceste poduri culturale cu România, așa cum vă spuneam", mai spune Dragoș Nelersa.
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
