România, sub ocupație germană. Cum a fost salvată țara, compromisul clasei politice
Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.
Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, și istoricul Vlad Nistor, au vorbit într-o dezbatere la DC NEWS despre rolul politicienilor în Marele Război
În contextul bătăliilor politice de azi, acum 100 de ani politicienii României au dat dovadă de sacrificiu și devotament. Un exemplu este Alexandru Marghiloman, germanofil și lider al Partidului Conservator, care în timpul ocupației germane a rămas să conducă țara și să încheie Pacea de la București, în condiții dezastruoase pentru România, dar atunci era singura soluție pentru a salva țara. Marghiloman știa că acest lucru va însemna sfârșitul carierei sale politice.
De altfel, însuşi Ion I.C. Brătianu, rivalul său politic, sublinia, la o consfătuire a majorităţii liberale desfăşurată în acele zile, că Marghiloman se sacrifică primind să se înhame la o operă tragică, dar patriotică, prevăzând faptul că mai târziu Marghiloman va fi calomniat, ofensat, batjocorit. Brătianu a subliniat că trebuie să se ştie că acest om a salvat Coroana şi Moldova şi că acest lucru primează, iar el, în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, îi era recunoscător în chip special d-lui Marghiloman, pentru marile servicii pe care le-a adus Coroanei şi ţării.
„Trupele bulgare de ocupație, dincolo de regulile de război”
Istoricul Vlad Nistor a explicat la DC News situația:
„Sigur că au fost personalități politice care au rămas la București și care au avut o contribuție în asigurarea unei legături cât de cât coerentă cu trupele de ocupație.
„Trupele de ocupație, mai ales bulgare și turce, dar mai ales bulgare, în Dobrogea, s-au comportat dincolo de regulile firești ale războiului. Dar nici trupele germane nu au fost foarte blânde în multe situații. Cu toate acestea, unii oameni politici și-au asumat, în bună măsură, în acord cu Casa Regală, să rămână la București pentru ca populația care a rămas aici să aibă reprezentanți.
Chiar dacă discuțiile și polemica după 1918 au adus în atenție unele episoade, în niciun caz nu se compara cu ce s-a întâmplat în alte părți ale lumii”, spune Vlad Nistor care a dat exemplul Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când mareșalul Philippe Petain, erou în Marele Război, a condus Regimul de la Vischy și a colaborat cu trupele naziste de ocupație.
„Au existat oameni politici care și-au asumat trista poziție de reprezentanți ai populației cetățenilor români, rămași în teritoriile ocupate”, a mai precizat Vlad Nistor.
Și Ionuț Vulpescu a subliniat cele petrecute la puțin timp după intrarea României în război.
„Sigur că România nu era pregătită, venea după războiale balcanice unde câștigase, dar cu niște consecințe extrem de dureroase. Aceste lucruri aveau să se vadă în confruntările Armatei din Primul Război Mondial.
Sigur că exista corupție ca și acum, dar diferența constă în unitate și Unire. Important e ce consistență dai acestui cuvânt. Fără îndoială că atunci, cu diferențe, pentru că politica desparte, partidele au mereu nuanțe și viziuni, erau diferențe de abordare, de familii politice, apartenența la un sistem de valori. Cu toate aceste diferențe, la Alba Iulia după 1918 a triumfat un ideal”, a explicat și Ionuț Vulpescu care a adăugat că o paralelă între 1918 și 2018, ne-ar întrista profund.
Vezi aici discuția completă:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News