Tabletă
Desktop
Data publicării:
România interbelică, "rurală, analfabetă, chiar medievală". Oraşul care a decăzut după Unirea din 1918
Captură Video "Dragus - Viata unui sat romanesc" 1929
Cum arăta România în perioada interbelică? Care era oraşul care decăzuse de la Marea Unire? Află din rândurile următoare.
"România moşteneşte, din păcate, tradiţia interbelică. România interbelică a fost o ţară nemodernizată, erau moderne câteva oraşe. Era o ţară centralizată. Era Bucureştiul, fusese Iaşiul, dar decăzuse de la unirea din 1918, pentru că s-a pus capitala la Bucureşti. Transilvania era o zonă diferită, dar tot urbană. Lumea interbelică era rurală, în mare parte, analfabetă, şi chiar medievală. Gusti (n.r. Dimitrie Gusti) a studiat sate autentic medievale, obşti săteşti. În unul dintre filmele făcute de Şcoala lui Gusti, "Drăguş - viaţa unui sat românesc", făcut în 1929, vezi o zi în care ei mergeau toţi, toată comunitatea, la claca popii", a declarat Alfred Bulai la Nod în Papură.
Mirajul turismului rural. Bulai: Am zis că rupem Europa, dar am plecat cu stângul
”În România nu avem antreprenori de turism. M-am ciocnit de câteva chestii de la noi, începând cu mirajul turismului rural. Am zis că «Mamă, rupem Europa!», ca și cum ăia nu au și ei... Erau fascinațiile alea pe care ni le-au cultivat de-a lungul timpului că România e cea mai frumoasă că are și munți, dealuri, câmpii, mare, ca și cum alții nu au munți prin Europa. Astea erau niște fantezii”, a transmis Alfred Bulai în emisiunea de la DC NEWS.
”În al doilea rând, turismul rural a plecat cu stângul pentru că la noi toți au fost disperați să-l facă de înaltă calitate, adică nea’ Fane și-a făcut piscină în curte, și-a făcut jacuzzi... ca și când neamțul n-a văzut în viața lui piscină, de aia venea la Poplaca, să vadă piscine. Ei n-au înțeles că ideea era de fapt să fie rural, să fie autentic, medieval. Nu să-l vadă pe ăla în blugi, să-i vândă tricouri. A fost o proastă viziune”, a adăugat sociologul.
”De exemplu, știu de o firmă în Sibieni de acum 20 de ani. Un român plecat înainte de anii 1990 a inclus localitatea într-un traseu. Ce făcuse cu un număr de localnici? Făcuse contracte, le dădea bani pe fiecare lună, dar cu anumite condiții. Când venea, îi anunța și trebuia să poarte costume populare și trebuia să mănânce din veselă populară, toate alea. Într-adevăr, când veneau turiștii, intrau într-o gospodărie tradițională. Era o super afacere, avea tururi pe care le făcea. Și-a dat seama că turiștii care veneau nu veneau pentru piscine. Or avea și ăia pe la Frankfurt piscine, nu vor calitate de hotel. Vor tocmai tradițional”, a conchis el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
